Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



De la religios la religiozitate

De la religios la religiozitate

Decembrie 2015

Ședința cenaclului Silvania, din 12 noiembrie, a prilejuit întâlnirea cu lirica deja consacratei poete și profesoare de limba și literatura română, Silvia Bodea Sălăjan. Așa cum au remarcat cei prezenți, grupajul prezentat, parte dintr-un viitor volum, nu se îndepărtează de formula lirică din volumele anterioare: „În căutarea Graalului”, „Talanți risipiți”, „Chivot jefuit”, „Suburbiile șarpelui”, „Primejdia mărturisirii” sau „Pelerin la poarta cerului”, căci predominant rămâne religiosul, dublat, uneori, de reverberații ale iubirii. De altfel, autoarea a mărturisit că a scris poezie creștină dintotdeauna și că, dincolo de mode și tendințe, ceea ce o definește ca poetă e versul cu iz religios.

După lectura emoționa(n)tă a autoarei, scriitorul Ion Pițoiu-Dragomir a subliniat existența a două filoane constante în poezia autoarei, religiosul și dragostea, remarcând consecvența și, totodată, evoluția odată cu fiecare volum publicat, deși tematica nu e dintre cele mai actuale.

Intervenția Corinei Bumbaș a subliniat nota dominantă a poemelor religioase, sentimentul deznădejdii, fiind un laudatio care a trădat deopotrivă prietenia, lectura atentă, avizată și sensibilitatea poetică.

O perspectivă diacronică a evidențiat aprecierile lui Daniel Hoblea care, dincolo de temele subliniate de antevorbitori, a observat atmosfera specifică poeziei Silviei Bodea Sălăjan: pe de o parte, preferința pentru tot ce a presupus interbelicul, de la poezia cu vers clasic la cea cu vers alb, pe de altă parte o amprentă simbolistă, dacă avem în vedere atemporalitatea decantată, impresia de carte de rugăciune.

Apreciind sinceritatea și calitatea intervențiilor, președintele Cenaclului Silvania, Marcel Lucaciu, a remarcat rezonanțele tradiționaliste, ortodoxismul, pe linia Pillat, Voiculescu, Crainic, dar și imaginile sensibile, tonul de litanie sau de incantație, recurența unor simboluri precum cupa, măslinul, finalul izbutit al poemelor. Poeme ale credinței și ale iubirii, amintind, prin intensitate și mesaj, de Epistolele lui Pavel, pe alocuri texte ce trimit la cărțile de rugăciuni sunt creațiile poetei, a conchis poetul și criticul literar zălăuan.

Cu o fluiditate ce rezidă din ingambament și din muzicalitatea interioară a versurilor, alternând temporalitatea sacră, religioasă cu temporalitatea personală, reprezentând, uneori, o apocalipsă personală („te-am întrebat cum va fi/ când nu voi mai fi/ la capătul liniștii/ lumânare/ cum se vor închide obloanele/ peste soare/ și din frângerea inimii mele/ secate izvoare”), poezia Silviei Bodea Sălăjan valorifică simboluri religioase, resemantizându-le inspirat, dând naștere unor imagini artistice, unor metafore autentice: „ și dintr-odată/ s-a ridicat crucea/ din răstimpul vremii/ și s-a făcut rugăciune”, „ sarea lutului meu”, „ ne vom odihni/ la limita de sus a luminilor/ sub arcul aceluiași curcubeu/ ca două jumătăți de inele/ în pâinea și sarea/ pământului”. 

Felicitări colegei noastre pentru volumul ce va să vină și urări de sănătate, fericire, dar și inspirație, condei, colegilor de cenaclu!

 

Autor: Carmen Ardelean