Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Malaxorul de iarnă (blândă)

Malaxorul de iarnă (blândă)

Decembrie 2015

■ Franz Hodjak, Land. Ohne Beweis. Ţară. Fără dovezi, Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2015, traducere din limba germană, antologie şi prefaţă de Cosmin Dragoste, din care cităm: „Încerc să evit sau să amân să vorbesc «aplicat» despre poezia lui Hodjak, fiindcă ştiu că nu îi place să se scrie despre el. 

 

Nu din orgoliu, nu din vreo autosuficienţă a unui ego auctorial exacerbat. De altfel, este dificil să îl cuprinzi pe Franz Hodjak în câteva rânduri. Cea mai bună introducere în opera lui Hodjak este chiar opera lui Hodjak şi salut (şi pe această cale) orice iniţiativă de publicare a unor traduceri din scrierile sale”. Autorul a fost invitat de onoare al Festivalului Internaţional de Carte „Transilvania”, Ediţia a III-a, Cluj-Napoca, 6-11 octombrie 2015.

 

■ Dariu Pop, Dascălul din Blidari (roman), Editura Citadela, Satu Mare, 2015; prefaţă: George Vulturescu, cronologia vieţii şi a operei: Ofilat Varvari; ediţie îngrijită, note şi un studiu critic de Ioan Nistor. Din textul introductiv scris de George Vulturescu şi intitulat „Dariu Pop – vocaţia de ctitor”: „În 2007, prin grija Muzeului Judeţean şi a Consiliului Judeţean, a fost decernată o Medalie de argint cu numele său pentru merite deosebite în învăţământul şi cultura sătmăreană. Acum, după aproape 100 de ani, s-a recuperat manuscrisul romanului lui Dariu Pop – Dascălul din Blidari. Instituţia noastră îl redă, astfel, după o nedreaptă uitare, cititorilor prin strădania poetului Ioan Nistor şi a Dlui Ofilat Varvari, cărora le aducem mulţumiri. Sătmăreni şi bistriţeni avem datoria să ne redescoperim personalităţile care ne-au pregătit, în grele condiţii, zestrea culturală a acestor locuri”. Aflăm, din minuţioasa biobibliografie alcătuită de Ofilat Varvari, că părinţii lui Dariu Pop (n. 16 aprilie 1887 în Măgura Ilvei, judeţul Bistriţa-Năsăud – d. 20 martie 1965 la Cluj) au fost sălăjeni: tatăl din Bulgari, comuna Sălăţig, iar mama din Meseşenii de Jos. 

 

■ Dorel David Morar, 21 (versuri), Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2010. Autorul s-a născut în satul Ruginoasa, judeţul Sălaj, la 13 aprilie 1961. Este absolvent al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, secţia Sculptură. Redăm dedicaţiile autorului, de la începutul şi sfârşitul volumului: „Celor care şi-au încâlcit destinul aici, pentru că nu au putut sau nu au vrut să plece. Celor care au plătit cu exilul pentru că nu au putut sau nu au vrut să rămână”; „S-a publicat această carte la Cluj, când s-au împlinit 21 de ani de la momentul 21 decembrie 1989, la anul 2010 de când Eternitatea a punctat istoria – căderea în păcat a omenirii”. Şi pentru că se apropie Crăciunul, am selectat acest text al autorului: „în prag de Crăciun/ Irod reîntrupat/ pruncii lui Dumnezeu/ să-i sfâşie/ a încercat/ pruncuţii tineri vârstnici/ i-a zdrobit/ dar Domnul a scăpat prin Re Naşterea Lui/ Christos ne-a vindecat”.    

 

■ Mişcarea Literară, Anul XIV, nr. 4 (56), 2015. Un segment important al acestui număr îi este dedicat criticului literar Cornel Ungureanu. Din cuprinsul revistei bistriţene: „Întoarcerea literaturii angajate” (editorial) – Olimpiu Nuşfelean; „V. Voiculescu – scriitor al unui timp al rupturii (Cornel Ungureanu)” – Constantin Cubleşan; „Recursul la George Coşbuc” – Cornel Ungureanu; „Horia Bădescu – Poezia ca mod de vieţuire” – Cristian Vieru; „Suvarnabhumi – Avataruri” – Ioan Negru; „Vasile Vidican, de la promisiune la certitudine” – Menuţ Maximinian; „Dimensiunea germanică a limbii române” – Adrian Lesenciuc; „Peţitorul de la Chicago” – Gellu Dorian; „Un gazetar năsăudean de marcă: Emil Boşca Mălin” – Mircea Popa...    

 

■ Nord Literar, Anul XIII, nr. 11 (150), noiembrie 2015. În cadrul Zilelor revistei „Nord literar”, ediţia a X-a (27-28 noiembrie 2015), a fost lansat numărul 150 al revistei băimărene. Revista „Caiete Silvane” a fost reprezentată la acest eveniment aniversar de Daniel Săuca – redactor şef şi Viorel Mureşan – redactor şef adjunct. Câştigătorii premiilor revistei „Nord Literar” din acest an au fost: la secţiunea poezie – Ion Pop şi Viorel Mureşan; la proză: Ioan Derşidan şi Victor Tecar; critică şi istorie literară: Mircea Popa şi George Vulturescu, iar premii speciale au obţinut Gheorghe Pârja pentru întreaga activitate şi Mircea Bochiş pentru contribuţii la realizarea grafică a revistei. Totodată, revista „Nord Literar” a primit mai multe diplome aniversare şi medalii jubiliare. Felicitări „Nord Literar” şi la cât mai multe numere!

(D.H.)

 

 

■ Eveniment editorial

Irina Petraş, Vitraliul şi fereastra. Poeţi români contemporani, Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2015, 324 pagini.

 

Complementar volumului Oglinda şi drumul. Prozatori contemporani, apărut la Editura Cartea Românească în 2013, Vitraliul şi fereastra reuneşte texte despre poezia contemporană într-o încercare de radiografiere a semnalmentelor specifice literaturii noastre postdecembriste (în continuitate cu cele două mari perioade din trecutul recent: interbelică şi comunistă) şi înregistrând oscilaţii între poezia ca transfigurare, a modernităţii, şi poezia ca transcriere, a ultimelor decenii. 

Câteva Panoramări – scurte încercări de ordonare a poeziei de azi pe tendinţe la vedere ori subterane survolează mari teme, dar propun şi noi instrumente de lucru: poezia în văzul lumii, de la vedere la vedenie, întoarcerea refulatului, moartea în poezia mileniului trei, feminitatea limbii române ilustrată prin genosanalize, declinarea poeziei, singularitatea, despre locuire… În secţiunea Poeţi şi cărţi, poeţii sunt aşezaţi în ordine alfabetică, în abordări schiţă de portret sau cu comentarii axate pe o singură carte ori pe mai multe. 

Ca şi în cazul prozei, autoarea crede că, oricâte asemănări s-ar contabiliza şi oricâte chenare s-ar inventa, până la urmă se impune din nou constatarea că avem de-a face cu singurătăţi. 

„Titlul, Vitraliul şi fereastra, trimite, cum se poate deduce, la oscilaţiile între poezia ca transfigurare, a modernităţii, şi poezia ca transcriere, a ultimelor decenii. Cea dintâi – deasupra lumii, într-un efort de captare a esenţelor; cea de-a doua – în văzul lumii, exhibând neputinţa de a ajunge la esenţe. Vitraliul are vechime, înălţime, armonie, mister. El depinde de lumina de afară, dar nu renunţă la luminile proprii şi la interpretarea intermediată a lumii. Prin vitraliu, se încheagă paradoxul lui ca şi cum. Interogată, căutată, lumea rămâne, ba, mai mult, e chiar conservată ca poveste, mit, taină. Frânturi de esenţe se strecoară printre cioburi şi propun simfonii. Fereastra, în schimb, e a poeziei care priveşte în faţă realul, îi înregistrează mizeria, urâtul, concreteţea, fără a mai tenta o salvare sau sperând, copilăreşte, că dezvrăjirea îi va fi contrazisă. Cu vitraliul ne aflăm în plină orchestraţie euritmică. Vitraliile sunt înalte, pline de culoare. Zumzetul, foşnetul, cântecul sunt depline, iar poemul se desfată în de sine, cu superbia celui care, ştiindu-se trecător, are acces la veşnicii. Muritudinea e doar un chenar valorant, discret şi vag ameninţător, cât să condimenteze plinătatea clipei. Mai aproape de noi, geamul sumbru al realului priveşte el în interiorul poemului şi îi ameninţă armonia. 

În cele din urmă, poemul e singurul loc la îndemâna omului în care rostirea marilor întrebări face deja cât un răspuns. Poezia e întrebare/îndoială disimulată, căci dă ocol metaforal datelor lumii pentru a prinde în plasa vorbelor «enigma nesplicată»” (Irina Petraş).

Iată cei 150 de poeţi „martori” (sunt înşirate aici numele poeţilor în seama cărora s-au conturat panoramările, dar şi ale celor comentaţi separat, în partea a doua a volumului): Sergiu Adam, Florenţa Albu, Ioan Alexandru, Adrian Alui Gheorghe, Al. Andriţoiu, Nicolae Avram, Ioan-Pavel Azap, A.E. Baconsky, George Bacovia, Ştefan Baghiu, Cezar Baltag, Sorin Basangeac, Horia Bădescu, Crista Bîlciu, Lucian Blaga, Ana Blandiana, Oana Boc, Andrei Bodiu, Eta Boeriu, Mariana Bojan, Gabriel Bota, Hanna Bota, Emil Botta, Ion Brad, Rodica Braga, Nicolae Breban, Emil Brumaru, Virgil Bulat, Constanţa Buzea, Ion Caraion, Dana Catona, G. Călinescu, Matei Călinescu, Mircea Cărtărescu, Petre Cârdu, Magda Cârneci, Dumitru Cerna, Ruxandra Cesereanu, Doina Cetea, Gabriel Chifu, Dumitru Chioaru, Rita Chirian, Marius Chivu, Aura Christi, Ion Cocora, Dan Coman, Denisa Comănescu, Ion Cristofor, Dan Damaschin, Ştefan Damian, Vasile Dâncu, Vasile George Dâncu, Ioana Diaconescu, Leonid Dimov, Andrei Doboş, Ştefan Augustin Doinaş, Ana Dragu, Geo Dumitrescu, Carmen Firan, Dinu Flămând, Radu Florescu, Şerban Foarţă, B. Fundoianu, Liviu Georgescu, Ion Gheorghe, Vasile Gogea, Aurel Gurghianu, Dan Herciu, Ion Horea, Medeea Iancu, Dinu Ianculescu, Marius Ianuş, Vasile Igna, Letiţia Ilea, Doina Ioanid, Magda Isanos, Nora Iuga, Kocsis Francisko, Claudiu Komartin, Virgil Leon, Eliza Macadan, Vasile Macoviciuc, Rodica Marian, Mariana Marin, Ciprian Măceşaru, Ileana Mălăncioiu, Mircea Măluţ, Mihai Măniuţiu, Gabriela Melinescu, Virgil Mihaiu, Ion Minulescu, Nicolae Mocanu, Ioan Moldovan, Vlad Moldovan, Daniel Moşoiu, Ion Mureşan, Viorel Mureşan, Marcel Mureşeanu, Sânziana Mureşeanu, Viviana Muşa, Alexandru Muşina, Ioan Muşlea, Lucia Negoiţă, Ion Noja, Olimpiu Nuşfelean, Maria Pal, Aurel Pantea, Gheorghe Pârja, Cosmin Perţa, Mircea Petean, Marta Petreu, Ioan Pintea, Gavril Pompei, Ioan Es. Pop, Ion Pop, Adrian Popescu, Simona Popescu, Nicolae Prelipceanu, Aurel Rău, Andra Rotaru, Daniel Săuca, Roxana Sicoe-Tirea, Dan Sociu, Marin Sorescu, Radu Stanca, Nichita Stănescu, Liviu Ioan Stoiciu, Adrian Suciu, Robert Şerban, Aurel Şorobetea, Elena Ştefoi, Grete Tartler, Valentin Taşcu, Petre Tănăsoaica, Adriana Teodorescu, Gheorghe Tomozei, Floarea Ţuţuianu, Doina Uricariu, Luminiţa Urs, Radu Vancu, Lucian Vasiliu, Gheorghe Vidican, Ion Vinea, Călin Vlasie, Gelu Vlaşin, V. Voiculescu, George Vulturescu, Mircea Zaciu, Andrei Zanca, Dumitru Zdrenghea, Ion Zubaşcu.

*

„Ne aflăm în faţa unui spirit senin şi echilibrat, menţinând dreapta măsură între noutate şi tradiţie, solidar cu literatura de calitate şi dornic de substanţă. Un spirit deloc ardelean prin fineţea disocierilor şi profund ardelean prin civilitate şi responsabilitate. Pentru Irina Petraş, critica nu este un război pentru iluzoria putere literară, ci un angajament total în slujba Literaturii, înţeleasă ca numen şi mod de viaţă. Criticul este un soldat al literaturii, dar un soldat veşnic insubordonat, conştient că ascunde în raniţă bastonul de mareşal.” (Răzvan Voncu) 

 

„Nu în ultimul rând e de amintit raportarea permanentă la noile promoţii. Flexibilitatea ei proverbială. Poate cea mai frumoasă trăsătură a Irinei Petraş. […] Însă, indiferent de genul abordat, cred că în interioritatea ei secretă Irina Petraş este o poetă travestită în critic literar. Altfel nu se explică fascinaţia morţii, a muritudinii, cum spune ea…” (Marius Miheţ)

 

„Observaţiile Irinei Petraş sunt de amănunt, de rafinament, enunţuri emblematice – uneori notaţii succinte, sintetice, asocieri surprinzătoare, puternic revelatoare, alteori răsfăţuri semantice care-l fac pe cititor să uite că are de-a face cu un studiu de specialitate şi să parcurgă pe nerăsuflate câte un capitol […] Uneori o frază cu veritabil ritm prozastic, alteori o sintagmă puternic vizualizatoare, un cuvânt cu o rezonanţă poetică ce rupe monotonia unui pasaj sunt marca scrisului Irinei Petraş.” (Andreea Răsuceanu).

Autor: Daniel Hoblea