Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Servus, Literatura Română!

Servus,  Literatura Română!

Decembrie 2015

De ceva vreme, toamna clujeană se aşterne sub auspiciile cărţii şi cele două festivaluri, Festivalul Național de Literatură – FestLit şi Festivalul Internaţional de Carte Transilvania – FICT, coagulează în jurul cărţii un vortex de scriitori, fie ei prozatori, poeţi, critici literari, traducători, editori, librari, cititori, jurnalişti, elevi, studenţi, bibliotecari şi toţi aceia care prin truda lor aduc la lumină cartea, o scriu, o construiesc, scriu despre ea sau o vând.

Un exerciţiu de normalitate a definit Irina Petraş, preşedintele Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor, organizatorul FestLit, în deschiderea festivalului, găzduită ca şi anul trecut de Muzeul de Artă din Cluj-Napoca. „Când am ales temele simpozioanelor noastre nu am vrut să ridicăm întrebări precum criza culturii, la ce bun poeții, ce ne facem cu revistele, ce ne facem că nu mai avem cititori, ci am vrut să ne purtăm ca niște oameni care știu că societatea are nevoie de ei, chiar dacă ea câteodată nu știe și să discutăm despre lucruri serioase și fundamentale”. Aşa se face că temele propuse au fost „Şcoala Ardeleană şi începuturile modernităţii româneşti”, simpozion desfăşurat la sediul filialei, în cea de-a doua zi a festivalului şi „Farmecul etimologiilor. Elogiu limbii române”, găzduit de Facultatea de Litere a Universităţii „Babeş-Bolyai”.

Sala plină, spiritul academic, recunoştinţa faţă de efortul incontestabil şi importanţa covârşitoare a devotamentului corifeilor Şcolii Ardelene faţă de limba română şi spiritul naţional, îndreptate întru modernitatea ţării, toate au argumentat inspirata alegere a acestei teme, exploatată la Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România. De altfel, toate intervenţiile participanţilor vor fi reunite într-un volum pe care doamna Irina Petraş intenţionează să îl îngrijească. Au participat la dezbatere cu subiecte atractive, circumscrise temei Nicolae Manolescu, preşedintele USR, Marta Petreu, Constantin Cubleşan, Cornel Ungureanu, Al. Cistelecan, Răzvan Voncu, Angelo Mitchievici, Adrian Lesniciuc, Eugeniu Nistor, Daniel Cristea-Enache.

Simpozionul „Farmecul etimologiilor. Elogiu limbii române”, de la Facultatea de Litere i-a avut ca invitaţi care să condimenteze cu harul personal această temă pe Nicolae Manolescu, Aurel Maria Baros, Ştefan Borbély, Rodica Frenţiu, Rodica Marian, Irina Petraş, Lucian Vasile Szabo, amfitrion fiind decanul acestei facultăţi, Corin Braga.

În urma deliberărilor juriului alcătuit din Gabriel Coşoveanu, Daniel Cristea-Enache, Emilian Galaicu-Păun, Ioan Holban, Antonio Patraş, Irina Petraş, Cornel Ungureanu, Răzvan Voncu, au fost desemnaţi câştigătorii acestui festival: Corin Braga, pentru „Acedia. Jurnal de vise”, precum şi Filiala Cluj USR.

 

 

Faţa mai bună a României

 

În cel mai prietenos şi călduros mod, Irina Petraş a adresat invitaţilor salutul nostru, al ardelenilor, „Servus!” fiecăruia în parte şi scriitorii au depănat cu drag amintiri, au citit poeme, în spirit academic şi cu prietenie. Dacă Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai”, a ţinut să reamintească vechimea şi importanţa celei mai importante instituţii de învăţământ a Transilvaniei, redactorul şef al revistei „România literară”, Răzvan Voncu a omagiat valorile culturale naţionale oglindite la Cluj.

„ Nu m-am pregătit să vorbesc aici, pentru a mă feri de o ispită. Iar ispita era următoarea: aceea de a spune că eu vin dintr-un oraş mult mai vechi decât Clujul, cel mai vechi oraş locuit continuu din România, Tomis, acum Constanța. În sufletul meu se dă o bătălie permanentă între două atracţii care nu sunt comparabile: splendoarea asta barocă târzie, a Clujului, şi pustietatea aceea, nu întotdeauna străbătută de vânturile stepei asiatice, a Constanței. 

Dar realitatea este că mă simt întotdeauna onorat şi emoţionat să vin la Cluj, pentru că eu sunt un om care a ratat şansa de a deveni clujean, alegând să fac facultatea la Bucureşti, în loc să vin la Cluj, dintr-un impuls care nu are legătură nici cu Bucureştiul, nici cu Clujul. Sunt un om care a ratat şansa de a deveni clujean, și din cauză că încă n-am reuşit să public o carte la o editură din Cluj, deşi-mi doresc foarte mult asta.

Manifestarea la care suntem prezenţi mi se pare extraordinară, prin calitate și prin amplitudine. E un semn că România nu e alcătuită numai din ce vedem la televizor, e alcătuită şi din nişte biblioteci, din librării, din camere de scris, din mese de scris, din nopţi nedormite, care împreună alcătuiesc faţa mai bună a României. Care nu o anulează, desigur, pe cealaltă, dar ne dă speranţa că aceea nu este singura, nu este exclusivă, şi că s-ar putea, totuşi, la un moment dat, să reuşim să o trecem în plan secund. 

Festivalul Naţional de Literatură şi Festivalul Internaţional de Carte, desfăşurate, practic, simultan sunt o dovadă de sănătate a unei culturi care nu mai este centralizată, nu mai este birocratică, nu mai este naţională în sensul flasc, atotcuprinzător, dar adeseori nesemnificativ, al termenului, ci este expresia puterii unei comunităţi de cultură extraordinară, aceasta a Clujului, aceasta transilvanică, ce reprezintă, de fapt, întregul. Clujul primeşte literatura română, primeşte 60 de edituri, cu aceeaşi naturaleţe cu care o poate face Parisul, o poate face Berlinul sau orice mare oraş european. 

Vă transmit aici și salutul colegilor mei de la «România literară» – este prezent domnul profesor Nicolae Manolescu, directorul nostru – vă mulțumim, în numele colegilor mei, al colaboratorilor noștri, că ne citiţi, pentru că la Cluj avem o parte importantă din publicul şi colaboratorii noştri. Încercăm şi noi, prin articolele pe care le scriem, să manifestăm atenţie faţă de întregul literaturii române – pe care-l manifestaţi și voi, aice, la Cluj – şi faţă de întregul literaturii române, şi faţă de întregul comunităţii culturale clujene care, cum bine spunea domnul director al Muzeului de Artă, este multiculturală, multietnică, diversă şi tolerantă. 

Prin urmare, emoţiile fiind foarte mari, eu nefiind poet, mă opresc aici: vă salut în numele «României literare», vă salut în numele colegilor mei din redacţie şi vă invit să acordăm atenţia cuvenită atât «Şcolii ardelene», cu tot ce a adus ea culturii române, cât şi etimologiilor, ca să nu uităm niciodată cine suntem, de unde venim şi aşa cum spunea cronicarul, «toţi de la Râm ne tragem» şi, adaug eu, tot la Râm (adică la Roma cea eternă) mergem!”

Vasile G. Dâncu, directorul Festivalului Internaţional de Carte Transilvania, a amintit de frumoasa colaborare cu FestLit şi a înnoit invitaţia la ziua comună a celor două evenimente, un marş al lecturii, ce s-a dovedit impresionant, cu elevi şi scriitori, profesori şi cititori, cu toţii purtând câte o carte în mână, ovaţionând pe ritm de samba, cu tobe ce bubuiau vesel şi trompete răsunătoare, cartea şi lectura. Editorul „Şcolii Ardelene” s-a declarat în campanie electorală: „Trăiască partidul cititorilor, al scriitorilor, votaţi literatura, trăiască lectura, onoare cărţii! Bine aţi venit la FestLit, Fict 2015 şi la Cluj!”

România se defineşte prin valorile ei de spirit

 

„Înainte ca România să fie creaţia oamenilor politici a fost creaţia scriitorilor”, a afirmat Ionuţ Vulpescu, pe atunci Ministrul Culturii, azi reîntors în Camera Deputaţilor, la Comisia de Cultură, iar afirmaţia rostită cu prilejul decernării premiilor festivalului a stârnit ropote de aplauze. Motivaţia acestei afirmaţii este una onorantă, reamintind rolul fundamental al revistelor literare de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi mai cu seamă, la începutul secolului al XX-lea şi implicarea lor în pregătirea şi săvârşirea Marii Uniri, al cărei centenar îl vom aniversa peste trei ani. „Se vorbeşte mereu de infrastructură, sigur că e important să ne conectăm, dar simbolistica rămâne una eminamente culturală: înaintea unităţii care înseamnă drumuri, şosele, uzine, România se defineşte prin valorile ei de spirit”. 

În faţa unor asemenea afirmaţii, Ion Mureşan, Poetul de la Cluj, nu s-a putut abţine, aşa cum îl cunoaştem şi a intervenit: „Domnule ministru, sunteţi, practic, un copil, dar sunteţi primul Ministru al Culturii care e iubit de scriitori!”

„Bravo, Muri!” s-a auzit din sală, iar festivitatea în cadrul căreia au fost premiaţi câştigătorii acestui festival, Corin Braga, pentru „Acedia. Jurnal de vise”, precum şi Filiala Cluj USR s-a desfăşurat sub semnul cordialităţii.

Într-o atmosferă de amiciţie, vegheaţi de spiritul atotcuprinzător al culturii ce a plutit de mai bine de o săptămână deasupra Clujului, organizatorii Festivalului de Carte Transilvania au răsplătit cu premii pe cei mai buni dintre cei buni, trofeul revenindu-i invitatului de onoare, poetul spaniol de expresie castiliană Antonio Gamoneda. 

 „Toată această apropiere specială pe care am simţit-o, această fraternitate pentru care vă mulţumesc din suflet, în aceeaşi măsură în care vă mulţumesc şi pentru premiu, se produce mulţumită existenţei cărţilor şi se produce pentru că aceste cărţi se promovează aici. Este un mecanism de transmitere a subiectivităţii şi a individualităţii, este un mecanism de recreare a scriiturii prin circulaţia acestor cărţi. Este o mare operă umanistă ceea ce se petrece la Cluj, ceea ce se petrece în România”.

Dintre premianţi îi mai amintesc pe: D.R. Popescu, premiul „Mari scriitori ai Transilvaniei”, Augustin Buzura, premiul „Mari scriitori ai Transilvaniei”, Ion Mureşan, premiul „Viaţa ca un poem” pentru întreaga sa operă poetică, Dorin Tudoran , premiul „Voci glorioase” ale scrisului românesc, Franz Hodjak , premiul „Aripa germană a Echinoxului” şi alţii. 

Clujul cultural din care se împărtăşeşte întreaga Transilvanie îşi aşteaptă discipolii, mereu cu o carte în mână, cu mintea şi sufletul înspre valorile spirituale.

Autor: Alice Valeria Micu