Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



„Vox Napocensis” Cenaclul Literar al Casei de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca

„Vox Napocensis”  Cenaclul Literar al Casei de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca

Noiembrie 2015

Victor Constantin Măruţoiu 

 

Cântările Silvaniei

 

întoarce-te la primul fir de iarbă

iubito

printre albiile şerpuitoare ale memoriei noastre îngemănate

paşii adastă

pierdute pleoape

sub bolta viselor copilului de miazăzi

mi-e dor de privirea ta

iubito

precum de-atingerea inorogului

în zborul albastru

aureole şi rugăciuni

rodind ninsori

ard urmele noastre

în ţinutul celor şapte apusuri

iubito

lasă marea

să-şi deschidă aripile

mângâierea ta

de la un anotimp la altul

precum un albatros

umbrele mele acoperă ape

iubito

visând la cântările Silvaniei

 

(Din volumul Cântările Silvaniei, Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2014.)

 

 

Andrei Dullo 

 

Lămâiul Andrei

 

Mugurii ei veşnici

Îmi răsădesc

Sufletul

Rădăcinile ei, ramificate până în al meu

Piept

- Care nu-mi mai aparține -

Arde tămâie sub Cerul al treilea.

 

Albina cu o mie şi unu de picioare

Îmi gâdilă speranţa fierbinte

Cu un fior care-mi ghidează psalmii

Şi paşii noştri, care se-ntretaie mereu,

Ard într-un humus de un roşu mai aprins

Ca steaua care luminează Venus,

Rodul zilelor de mâine.

 

(Din volumul Palimpsest oniric, Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2014.)

 

 

Roxana Toşu

 

Rotindu-se în cercuri

 

Împachetez aceleaşi vise fără să mă gândesc.

Mâine voi face acelaşi efort ca săptămâna trecută.

Aş cumpăra o aripă de înger

să străbat relieful oaselor tale

pentru scurt timp orele să cadă…

 

O să pătez sufletul tău plăpând în fiecare zi

când voi urca aceste trepte strâmte de praf

ca strada primelor amintiri de sulf

din primul început.

Absenţa ta îmi apasă lumea fără replică.

Va întrista viaţa ca o mare de spini veninoşi.

E casa unde mă trăieşte clipa pentru o secundă,

Nu mă gândesc, nu plâng, nu mă ascund.

 

Azi începe mâine sau ieri?

Aceleaşi ore repetate

ca un vers de hip-hop derulat la nesfârşit

sobru şi solemn răpesc gânduri

din altă lume crudă.

 

Înserarea mi-e visul, altar îmi e durerea

rotindu-se în cercuri.

 

 (Din volumul Templul de gheaţă, Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2014.)