Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Silvia Bodea Sălăjan

Silvia  Bodea Sălăjan

Noiembrie 2015

Regăsirea în cuvânt  

 

şi-n vremea aceea din vreme

am vrut să ne regăsim în cuvânt

dar aerul era mult prea dens

şi mult prea înghesuit

între cer şi pământ

 

mă durea nerostirea din care ieşisem

mult prea târziu sau mult prea departe

iar palmele mi se făcuseră ramuri

înălţate spre tine

ca nişte plante uscate

 

am vrut

ai vrut

am deschis toate cărările 

dar regăsirile 

păstrate cu grijă o vreme din vreme

nu ne mai ispiteau 

ci-şi căutau împăcate plecările

 

 

Colivii

 

am primit de ziua mea o colivie

rotundă ca un inel de la piciorul

unei păsări

sau ca inima mea

 

mi-am pus colivia la căpătâi

gândindu-mă 

să-mi ferec visele rebele

sau să pun lacătul buzelor

peste ea

 

dar m-am trezit că odaia-mi

devenise colivie

că propria-mi umbră mă înconjura

ca un inel de-ntuneric

iar lacrima

purta forma coliviei din inima mea

 

 

A fost cândva

 

A fost

o creangă de măslin

ce mângâia 

neliniştea ninsorilor

cu lacrima celui ce putea

în sfârşit

să iubească

şi dintr-odată

s-a ridicat crucea

din răstimpul vremii

şi s-a făcut rugăciune

 

 

Te-am iubit

 

Te-am iubit cu fiecare oră

te-am iubit cu fiecare vis

din streaşinele lumii 

izvoarelor toate

pe chipul iubirilor mele 

te-am nins

 

nimic din toate nu mai poate stinge

aureola rugului din noi

când flăcări ard 

cuvintelor 

să cearnă

doar drumul regăsirilor de-apoi

 

 

Adjudecat

 

la singura chemare am uitat

să ridic ochii din amurgul 

în care intrasem desculţă

ca să simt cu tălpile

sarea lutului meu

 

am rămas 

ca o ispită banală

şi lângă mine stătea Dumnezeu

privind cu milă alegerea

zodiei în care să cad

repetabil

mereu

 

 

Poate că

 

poate că va mai trece o vreme

poate că totul va deveni încremenire

şi nu va mai fi nici noapte de ură 

nici licăr luminii iubire

 

sigur că e mai confortabil 

să ne punem gândurile pe raftul prăfuit

şi să ne-nchidem în perpetuum mobile

alergare inutilă, fără sfârşit

 

şi totuşi acestea se vor întâmpla

undeva în afara aşteptărilor noastre

iar pecetea unui colet expirat

va închide cătuşele toate

Autor: Silvia Bodea Sălăjan