Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Malaxorul de toamnă

Malaxorul de toamnă

Octombrie 2015

■ Ion Pop, Poeme – 1966-2011, Ed. Şcoala Ardeleană, Colecţia „Echinox – seria de poezie”, Cluj-Napoca, 2015, volum apărut sub egida Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca şi a Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare. 

 

O antologie masivă de poezie (555 p.) din creaţia cunoscutului om de cultură clujean, profesor universitar, critic literar, publicist, traducător şi poet Ion Pop. Despre autor, câteva rânduri scrise de Gheorghe Grigurcu: „(...) Deloc dezarmat, departe de resignare, abandon, devitalizare, autorul îşi comunică nu o dată decepţia prin mijlocirea unor corespondenţe dârze, marţiale. (...) Departe de a fi un eterat, un clorotic, el îşi însoţeşte impasul spiritual de o emisie de caricaturi ce divulgă o jovialitate rurală, un carnavalesc ancestral. Peste propoziţiile nude ale confesiunii sunt aşezate măşti pestriţe, uneori truculente (...)”.  

 

■ Dumitru Ţiganiuc, Peste nopţile noastre, fulgere aşteptate, Ed. Axa, Botoşani, 2012. 

 

Tot despre o antologie e vorba şi în cazul de faţă, prefaţată de Gellu Dorian. Despre autor: s-a născut la Ripiceni, judeţul Botoşani, în 1941; membru al USR. Absolvent al Facultăţii de Filologie a Universităţii „A.I. Cuza”, promoţia 1965. A colaborat cu versuri, articole literare şi recenzii la: Caiete Botoşănene, Amfitrion, Hyperion, Ateneu, Cronica, Convorbiri literare, Contemporanul, România literară, Luceafărul, Tribuna ş.a. A condus cenaclul literar al Casei Corpului Didactic şi pe cel al filialei Botoşani a Uniunii Scriitorilor. Face parte din colegiul de redacţie al revistei de cultură Hyperion – Caiete botoşănene.

 

■ Ana Pop Sîrbu, Versuri & Ilie Gyurcsik, Reversuri (notă introductivă, parafraze, interpretări), Ed. David Press Print, Timişoara, 2014; postfaţă de Rodica Bărbat – „Starea de poezie”, ilustraţii: Adriana Lucaciu & Septimiu Sîrbu. 

 

Un volum inedit, cu 68 de poeme ale Anei Pop Sîrbu, parafrazate şi interpretate (magistral!) de Ilie Gyurcsik, care mărturiseşte că, atras fiind de poeziile autoarei de pe un site de popularizare, a început să le comenteze... „După un timp – ne dezvăluie «coautorul» – Ana Pop Sîrbu mi-a propus să public comentariile la toate poemele sale, chiar în volumul în care vor apărea. Am acceptat imediat. Poemele mă interesau şi din punct de vedere teoretic, întrucât urmărisem cu mare interes studiile şi articolele privitoare la o posibilă hermeneutică a parafrazei (...)”. Ce a rezultat? Un volum pe care-l recomandăm poeţilor şi iubitorilor de Poezie de toate vârstele.

 

■ Yvonne Rossignon, Cântec de lumină frânt (Debut postum),

 

Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2015; prefaţă şi ediţie îngrijită de Maria Vaida, care precizează în „Nota îngrijitorului de ediţie”: „Poemele adunate în acest volum sunt rodul unor cercetări îndelungi şi sistematice prin colbul bibliotecilor şi arhivelor din perioada interbelică. (...) Cercetările noastre au urmărit cu asiduitate şi seriozitate numele său în toată presa la care am avut acces din limbile română, franceză şi italiană. Rezultatul este uimitor, dovedeşte că tonul de oracol al Monicăi Lovinescu se adevereşte şi în cazul poetei Yvonne Rossignon, poeta florilor de prun, românca ce a trăit în exil până la sfârşitul vieţii. Locul ei în Istoria Literaturii Române este asigurat prin aceste pagini. Conştienţi că volumul este valoros sub aspect literar şi estetic, am privit cu respect întreaga operă a poetei, am scos la lumină aceste creaţii lirice de o frumuseţe inefabilă, de o modernitate frapantă pentru perioada interbelică şi nu numai”...

■ Argeş 50 - memoria revistei, Nr. 3, august 2015. 

 

Din editorialul redactorului şef, Dumitru Augustin Doman: „Din iunie 2015, revista Argeş a intrat în cel de-al 50-lea an al existenţei sale. Până la jubileu, ne propunem să marcăm, preţ de 12 numere, momente şi... schiţe din istoria revistei: texte facsimilate, poze cu parfum de epocă, ecouri... Altfel spus, să ne amintim de cei ce-au trudit o jumătate de veac la ieşirea în lume a publicaţiei care a pus oraşul Piteşti pe harta culturală a ţării. În cei 50 de ani, n-a existat mare scriitor român contemporan care să nu fii publicat aici, după cum cei mai importanţi scriitori au fost laureaţi ai revistei (...)”. La mulţi ani revistei Argeş!  

(D.H.)

 

 

■ Juriul FestLit Cluj 2015, alcătuit din Cornel Ungureanu, preşedinte, Gabriel Coşoveanu, Daniel Cristea-Enache, Emilian Galaicu-Păun, Antonio Patraş, Irina Petraş, Răzvan Voncu, membri, a decis câştigătorul Marelui Premiu FestLit Cluj:

 

Corin Braga cu cartea sa Acedia Jurnal de vise, Editura Polirom, Iaşi, 2014. 

„Lumile visului şi universurile virtuale pun sub semnul întrebării un mecanism sau instrument psihologic pe care nici filozofii clasici, nici neuroştiinţele moderne nu au reuşit să-l elucideze: criteriul de certificare a realităţii. Ce anume ne face să avem certitudinea că ceea ce trăim este adevărat? [...] Visul, în schimb, pare să suspende nemijlocit criteriul de certificare, încît nu mai simţim nevoia (sau nu mai avem posibilitatea) să înlăturăm întîmplările fantastice sau pur şi simplu neclare, lichide; în interiorul lui, toate lucrurile sînt egal îndreptăţite. Deoarece sînt fragmentare, izolate unele de altele, visele obişnuite nu au nimic ameninţător, nu ne tulbură certitudinea vieţii reale; atunci însă cînd sînt puse cap la cap şi capătă o continuitate, chiar un fel de coerenţă (deşi nu una logică), ele construiesc o viziune totală, care tinde să se substituie celei reale. Astfel pot lua naştere universuri onirice paralele, suprapuse sau întrepătrunse cu lumea noastră” (Corin Braga într-un interviu cu Stelian Ţurlea).

Nominalizaţii acestei ediţii au fost: Graţiela Benga, Corin Braga, Rodica Braga, Al. Cistelecan, Dan Cristea, Vasile Dan, Mircea A. Diaconu, Mircea M. Ionescu., Angelo Mitchievici, Doru Munteanu, Aurel Pantea, Doina Ruşti, Octavian Soviany, Victor Gh. Stan, George State, Maria Şleahtiţchi, Cornel Mihai Ungureanu, Dumitru Ungureanu. 

Corin Braga a participat la deschiderea Festivalului Internaţional de Carte Transilvania, marţi ora 13, în Piaţa Unirii.

 

Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor (preşedinte Irina Petraş) i s-a decernat Premiul pentru cea mai bună filială a anului.

Festivitatea de premiere a fost onorată de prezenţa domnului Ionuţ Vulpescu, ministrul Culturii.

Festivalul Naţional de Literatură a fost organizat cu sprijinul Ministerului Culturii şi al Primăriei şi Consiliului Local Cluj-Napoca.

(Red.)