Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Malaxorul de vară-toamnă

Malaxorul de vară-toamnă

August 2015

■ Grigorie M. Croitoru, „File din cartea vieții. Teatru”, Editura „Caiete Silvane”, Zalău, 2015, colecția „Scriitori sălăjeni”. 

 

Autorul precizează că „Piesele de teatru cuprinse în prezentul volum aduc în faţa spectatorului – sper să trăiesc să văd şi eu un spectacol cu una dintre ele! – alte realităţi din trecut şi de astăzi. Unele chiar din trecutul foarte îndepărtat, când oamenii erau construiţi parcă din alt aluat, ştiau să preţuiască prieteniile, omenia, curajul, loialitatea, cuvântul dat şi iubeau cu pasiune şi sinceritate. Pentru oamenii care le populează acestea valorează mai mult decât orice bogăţie de pe pământ. Şi libertatea, care n-are preţ, nu poate fi cumpărată cu nimic, ci doar apărată chiar cu preţul vieţii. Din nou, respectuoase mulţumiri celor care le vor citi, căci nu vor regreta”. De acelaşi autor: „Bătut de vânturi şi de ploi”, roman, 2009; „Copil Aflat (Basm pentru mici şi mari ... şi ceva mai mult)”, 2010;  „Copil Aflat şi Frumoasa Frumoaselor (Basm pentru mici şi mari)”, 2010; „Copil Aflat şi Tărâmul Fericirii (Basm pentru mici şi mari)”, 2010; „Întâmplări şoptite în seri cu lună. Povestiri pentru copii”, 2011; „La judecata sfinţilor”, teatru, 2011; „Tovii, proză scurtă”, 2011; „Nemaipomenita poveste a lui Vlad şi a surorii sale”, Almada, roman, 2012; „Prinţesele răpite”, roman, 2012; „Floare de primăvară, iubirea”, 2013; „Priveşte doar înainte”, roman, 2014; „La graniţa de nord. Basmul băsnit”, 2014.

 

■ Liviu Sabău, „Monografia satului Cutiș (date documentare)”, Editura „Caiete Silvane”, Zalău, 2015, colecția „Monografii”. 

 

Cartea a fost lansată duminică, 19 iulie a.c., cu ocazia întâlnirii fiilor satului Cutiș, com. Almașu. Autorul, prof. Liviu Sabău, menționează: „Satul Cutiş, azi aparţinând comunei Almaşu, este aşezat aproape de extremitatea sudică a judeţului Sălaj, aproape de limita cu judeţul Cluj. Din punct de vedere geografic, partea sudică a judeţului Sălaj cuprinde regiunea formată prin scufundarea zonei muntoase de legătură dintre Carpaţii Apuseni şi cei Răsăriteni. Această regiune de fragmentare tectonică a unor mase cristaline acoperite ulterior cu segmente terţiare, a fost transformată de văile Almaşului, Agrijului, Gârboului şi de afluenţii lor într-un haos de dealuri cu frecvente altitudini de 400-500 m, în care, pe lângă conglomeratele cristaline (culmea Meseş şi păturile de Hida), se întâlnesc straturi de gresii, marne, calcare, dispuse în straturi uşor dantelate. Acestea au constituit condiţii prielnice oferite de natură aşezărilor omeneşti: adăpost, izvoare de apă, terenuri pentru agricultură, materiale de construcţie, accese lesnicioase la principalele artere de circulaţie, condiţii ce au făcut ca regiunea să fie locuită încă din neolitic”.

 

■ Maria Gudea – Moraru (coord.), Mircea – Silviu Bărdașiu, Cornelia Pop – Munteanu, „Generația 1956 – 1960. 55 de ani de la absolvire”, Editura „Caiete Silvane”, Zalău, 2015, colecția „Didactica”.

 

Lansarea volumului a avut loc vineri, 17 iulie 2015, în sala profesorală a Școlii Gimnaziale „Simion Bărnuțiu” din Zalău, eveniment organizat de Generația 1956 – 1960 a claselor reală și umanistă de la Școala Medie „Simion Bărnuțiu” Zalău.

www.culturasalaj.ro

(D.S.)

 

Sub semnul aniversărilor

 

■ Familia 150, Ed. Universităţii din Oradea, 2015, coordonatori Florin Ardelean şi Ioan Laza, carte apărută cu sprijinul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Bihor.

 

Redactorii şi colaboratorii venerabilei reviste orădene Familia, au marcat împlinirea a 150 de ani de la editarea primului număr, printr-un volum consistent, de peste 300 de pagini, în care semnează nume cunoscute ale literaturii şi criticii literare contemporane: Ioan Moldovan, Mircea Popa, Virgil Podoabă, Al. Cistelecan, Ioan F. Pop, Ion Simuţ, Traian Ştef ş.a. Tot cu acest prilej, a fost editat un număr aniversar, în format A4, care reproduce, anastatic, numărul jubiliar la a 40-a aniversare a revistei (1865-1904), ambele publicaţii fiind lansate la Zilele revistei Familia – ediţia 25 – Oradea, 25-26 iunie 2015. 

 

■ Revista clujeană Apostrof – anul XXVI, nr. 5 (300)/ 2015, aniversează apariţia a 300 de numere. 

 

Din finalul editorialului Martei Petreu,  La numărul 300: „La ce bun o revistă literară? Cred că dacă Homer ar fi trăit azi, ar fi făcut o revistă. Pentru un scriitor, puţine lucruri, poate numai inspiraţia, sînt mai importante decît viaţa literară reflectată de revistele literare. Fără ele am fi pierduţi, îmi spun, căci fără instrumentele de etalare a ceea ce ai scris, de discutare a ceea ce ai publicat, de valorizare a ceea ce ai făcut. Cred şi-acum că pentru un scriitor revistele sînt marea sau măcar acvariul în care trăieşte. Să ne citim la Apostrof 400”.   

 

■ O altă aniversare: revista Steaua (Nr. 5-6/2015) a ajuns la numărul 800! 

 

Acest număr aniversar stă sub sub semnul altor două aniversări: 120 de ani de la naşterea lui Lucian Blaga, căruia-i sunt dedicate două texte scrise de: Corin Braga – Modele cosmologice adoptive (p. 16) şi Simona Ilieş – Lucian Blaga – dascălul (p. 22) şi Centenar Gellu Naum, despre care putem citi textul lui Florin Balotescu – Gellu Naum 2015. Teatrul sau „un alt vis”, urmat de şase poeme ale poetului aniversat.

(D.H.)

 

■ Revista de poezie Poesis internaţional a ajuns la numărul 15 odată cu intrarea în al cincilea an de apariţie. 

 

Editorialul lui Claudiu Komartin, redactor-şef al periodicului bistriţean, are în obiectiv legătura între generaţiile poetice contemporane şi „modernitatea incluzivă”, ca formă a recuperării tradiţiei: „Aşadar, Poesis internaţional rămâne, şi în al cincilea an de existenţă, un proiect integrator care, pe lângă pleiada de autori străini publicaţi în traducere, găzduieşte în numărul 15, poezie şi proză, eseu, articole critice, fragmente dintr-un text teatral inspirat de cărţile poetului Nicolae Avram, semnate de excelenţii autori români din toate generaţiile active: de la reputatul scriitor şi traducător Constantin Abăluţă (n. 1938) până la foarte promiţătorul Horia Şerban (n. 1995)” (p. 6). Prima secţiune a numărului cuprinde două texte esenţiale despre grupul imagist şi contribuţia sa, decisivă, la construirea modernităţii poetice. Întâiul, Plecând de la Imagism. Lecţiile lui Ezra Pound, semnat Radu Vancu, reprezintă prefaţa primului volum din seria Pound de la Editura Humanitas, iar celălalt, Câţiva poeţi imagişti. O antologie, scris de Amy Lowell, este prefaţa celei de-a doua antologii de poezie imagistă, de la a cărei apariţie au trecut exact o sută de ani. „Portretul” din acest număr, de peste zece pagini, este dedicat lui Aurel Pantea. Celelalte materiale, numeroase şi de o înaltă ţinută estetică, v-au fost deja făcute cunoscute de către editorialist.

(V. M.)

■ Apariţie editorială: „Poveşti din Ţara Codrului”, vol. 2, Traian Rus de pr. stavr. Radu Botiș.

 

Cu gândul la streaşina veche a casei încărcate de istorie (Muzeul Satului Oarţa de Sus), loc în care generaţii de oameni s-au născut, au copilărit, s-au bucurat împreună ori au plâns, soţii care şi-au aşteptat la poartă bărbaţii plecaţi în război ori mame ce şi-au petrecut nopţi de veghe la căpătâiul leagănului în care îşi vegheau odorul (Pruncul) de Dumnezeu dăruit. Unde te poţi bucura mai mult decât acolo de chipul hristic care veghează protector, iar noi aşteptând prin divina pronie împliniri viitoare.

Volumul al doilea al cărţii „Poveşti din Ţara Codrului”, iată, vine bucurându-ne sufletul ca o completare la primul volum ce îşi aştepta parcă împlinirea prin cel prezent. Apariţia a fost posibilă, autorul având alături oameni deosebiţi, asemenea dlui inginer Alexandru Tămăşan, domnului profesor Bogdan Pop, domnului profesor universitar doctor Viorel Rogoz, îndrumător ştiinţific, precum şi familiei Sorin şi Monica Tămăşan.

Cartea, apărută la Editura Teognost din Cluj-Napoca, 2015, este structurată pe două mari capitole: I. Oameni şi poveşti – Poveşti şi oameni şi II. Pagini de istorie.

Sigur, aşa cum ne-a obișnuit încă de la volumul I, profesorul Traian Rus îşi continuă poveştile pline de atâta adevăr: poveşti de viaţă, poveşti de dragoste, poveşti cu Dumnezeu, cum însuşi menţionează la pagina 26 (în povestirea Îngerul păzitor). Însă toate aceste poveşti pe care le găsim pe paginile cărţii nu sunt altceva decât petrecerea Dumnealui pe aceste locuri încă de când, tânăr profesor de istorie, tărâmul acesta al Oarţei de Sus l-a motivat să-şi împlinească destinul.

Astfel, poveştile încep să curgă lin, iar însufleţirea cu care autorul continuă să le depene ajunge să ne transpună într-un univers plin de frumusețe. Locuri asemenea Fântânii lui Toag, Podul Mniresii, Fântâna lui Crăciunaş, dar şi Dragostea de mamă luminează acest loc pentru ca în povestirea Mitropolitul, Înaltpreasfinţitul Andrei, fiu al satului, ca o binecuvântare cerească, să întregească această „gură de rai” alături de care Mecena Sanducu Tămăşan, după relatarea autorului, omul din spatele lucrului bine făcut, îşi are şi el binemeritat loc în carte. Oameni ai satului sunt eroii acestei cărţi care au locuit, locuiesc sau revin cu drag acasă ori de câte ori este posibil, deoarece aici regăsesc energia benefică sufletului lor.

În a doua parte a cărţii întâlnim alte nobile suflete asemenea neînfricatului Vasile Blidaru, personalitate încă vie mai ales în rândul generaţiei mai vârstnice, de obârşie din satul Odeşti, simpatizant al Partidului Naţional Ţărănesc, mereu animat de spiritul de dreptate, care, alături de alţi codreni, încerca să se opună noului regim comunist, ori doctorul Alexandru Odeşteanu, căpitanul Ciprian Gavriş, preotul martir Ioan Robu, protopopul Vasiliu Gavriş, născut în Chelinţa, satul natal şi al autorului cărţii, dar şi frumoasa Doină a lui Lucaciu (pag. 260), cu privire la care profesorul Traian Rus face referire scoţând în evidenţă totodată şi personalitatea LEULUI DE LA ŞIŞEȘTI – preotul Vasile Lucaciu.

„Poveşti din Ţara Codrului”, volumul II, este o fărâmă de istorie peste care colbul timpului nu are dreptul să se aştearnă, fiindcă acestea sunt trăirile fiecăruia păstrate în amintire dar şi în conştiinţa vie. O carte de identitate nu a dumneavoastră, domnule profesor, căci ea aparţine acestei părţi de Ţară a Codrului. Dumneavoastră cu HAR şi condei aţi adus la lumină frânturi de viaţă, locuri, întâmplări, oameni, ceea ce fiecare ar trebui să facem, atât cât ne pricepem.

La Chelinţa aţi văzut lumina zilei, Oarţa de Sus v-a adoptat, iar talantul pe care l-aţi primit nu l-aţi pus la păstrare, ci l-aţi facut să rodească. Ce poate fi mai frumos?!

Vă felicit sincer pentru această reuşită.

 

■Paragrafe paradisiace

 

Dodo Niţă şi-a continuat demersul explorator al lumii benzilor desenate şi a publicat recent, la Editura Scrisul Românesc din Craiova, în colecţia Argonaut, un nou volum de articole critice, intitulat „Paradigmele paraliteraturii”. Coautor al „Dicţionarului Benzii Desenate din România” (realizat împreună cu Virgil Tomuleţ), publicul cititor îl apreciază şi pentru seria de monografii dedicate graficienilor BD: Sandu Florea, Puiu Manu, Livia Rusz etc.

Coperta IV cuprinde un lung pomelnic al tuturor creatorilor români şi artiştilor străini care s-au implicat în realizarea naraţiunilor grafice publicate la noi, în albume sau periodice. Găsim aici, în mod cu totul surprinzător, nume de referinţă din literatura română sau din mediul academic: Liviu Antonesei, Ana Blandiana, Nina Cassian, Livius Ciocârlie, Sergiu Fărcăşan, Ion Hobana, Nichita Stănescu etc. Le lăsăm curioşilor plăcerea de a descoperi istoricul şi anecdoticul asociat cu aceste personalităţi de vază ale culturii autohtone.

Precum a concis prefaţatorul Angelo Mitchievici: „Dodo Niţă ştie toate cotloanele şoriceşti ale acestei sublime arte, fiecare detaliu, fiecare pixel de imagine, fiecare ochi al plasei pe care a scotocit-o în lungi perioade de festin lent şi delectabil”.

(G.-D.G.)

 

■ Cafeneaua literară 

 

Aflată în al doisprezecelea an de viață, revista piteșteană Cafeneaua literară își manifestă prezența cu regularitate, acompaniindu-se lunar cu veterana ei surată, revista de cultură Argeș. Prestigiul editorial și-l menține nu doar prin echipa managerială excelent coordonată de talentatul poet și reflexivul eseist descătușat Virgil Diaconu, cât de statornicia colaborărilor de primă linie (Gheorghe Grigurcu, Adrian Dinu Rachieru, Alex Ștefănescu, Radu Voinescu, Marian Barbu) pe de o parte, și respectarea rubricilor prin care se angajează în abordarea vieții artistice și sociale (Actualitate, Eseu, Lector, Poesis, Traduceri), pe de altă parte. Unic în peisajul publicistic actual de cultură, suplimentul plasat în mijlocul revistei, sub genericul ARTE POETICE, face posibilă dezbaterea tematică autorizată și binevenită, cum, de exemplu: Arta distrugerii sau Erorile literare în viziunea lui Baudelaire; Aspectul structural-semiotic al poeziei; Cărtărescu, poet prin trei sincronizări; Ihab Hassan: pluralismul din perspectivă postmodernistă; William Carlos Williams: Poezia ca un câmp de acțiune... ; „Poezia este forma goală a activității intelectuale” sau Poezia în viziunea lui George Călinescu. Iată, a trecut o jumătate din acest an, a apărut numărul 7 și e pe cale, cu certitudine, să vadă lumina tiparului, la momentul când scriu acest elogiu, numărul 8, argumentul acestei previziuni fiind susținut în formatul electronic (site-ul) inovativ prin suplețea soluțiilor de întreținere. Îl recomand entuziast. Știu asta pentru că eram pregătit să raportez primirea numărului din luna iunie, grație bunăvoinței confraterne a directorului acesteia, simțindu-mă privilegiat, când mi-a venit ideea să caut la adresa de pe Google a revistei. Mă simt onorat să precizez că în numărul 5 al revistei, pe cuprinsul întregii pagini 30, în cadrul rubricii Note de lectură, delicata poetă Liliana Rus consemnează impresii provocate de lectura cărții subsemnatului, Vânătorul de tristeți, apărută în primăvara acestui an la Editura Caiete Silvane. 

(V.T.)

Autor: redacția