Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Tabăra de creație artistică din Jebucu

Tabăra de creație artistică din Jebucu

August 2015

Nu există sat asemănător cu Jebucu 

în toată Țara Călatei... 

 

De multe ori spuneau asta Kötő József și alți invitați de-ai noștri. Același lucru l-am auzit eu însumi spunându-se despre Jebucu: cum că ar fi o adevărată insulă în mijlocul Ardealului, chiar și în cadrul întregii Țări a Călatei și că înțelesul în slavonă al numelui său ar fi „satul din groapă”. Auzisem de asemenea, că are o comunitate înfrățită, vestită ca urmare a ospitalității sale și a respectului față de actul cultural. Cele auzite, bineînțeles, m-au făcut foarte curios. 

Tot ceea ce a reușit să realizeze această comunitate, într-o strânsă cooperare prin muncă benevolă coordonată de familia de preoți Molnár, este de fapt însăși „miracolul de la Jebucu” – au făcut drum asfaltat, au înființat o moară, o brutărie și o uzină de prelucrare a laptelui, asigurând astfel multe locuri de muncă. Toate acestea au fost încoronate de înființarea în 1994 a Căminului de copii „Bethesda”, iar apoi de Casa de bătrâni de la Sfăraș... 

Astfel a luat sfârșit naveta. Tinerii au rămas în sat. Aici nu este la modă să ai doar un copil, există familii cu câte patru copii. Doamna Jakab Ilona, învățătoarea care fusese director școlar local, iar apoi curatorul căminului, a afirmat într-un interviu că în sat cultura și artele totdeauna au fost foarte apreciate. Elevii jucau teatru, au dat spectacole cu corul local chiar în mai multe cazuri și la București, unde erau mereu apreciați pentru por­tul lor popular. Femeile umblau la habă și cântau cântece foarte frumoase transmise și nepoților, care actualmente sunt deseori premiați la festivalurile pentru tineri de la Riszegtető. Încă vezi și azi femei cosând pe băncile din fața caselor, iar bărbații sunt renumiți pentru arta cioplirii în lemn. În toată regiunea Călatei doar în biserica din Jebucu găsești casete de tavan cioplite în loc de cele pictate. 

În 1994, când s-a deschis Căminul de copii „Bethesda”, am fost chemată la Jebucu să predau ore de desen la școală. Am acceptat cu drag invitația și am predat cincisprezece ani în acel Centru școlar de diasporă, re­spectiv în Căminul de copii „Bethesda”. Au absolvit aici mulți copii talentați în urma muncii noastre. Copiii de la cămin provin din familii cu situație difi­cilă sau sunt chiar orfani, greu traumatizați psihic. M-am atașat mult de ei, observând că au o afinitate specifică pentru conservarea tradițiilor. Mi-am dat seama că de fapt am ajuns în sânul unei comunități care îndrăgește mult cultura, și merită ca ea să fie cunoscută și de comunitatea artiștilor. 

Căminul pentru copii are toate facilitățile care satisfac nevoile specifice ale unor tabere susținute în cursul vacanței de vară și asigură toate condițiile, inclusiv cele ale unei tabere de arte plastice. Iată că de douăzeci de ani, căminul este cel care, îmbrățișând inițiativa noastră, acordă anual tot sprijinul în derularea taberei de creație. Conducerea și personalul auxiliar asigură buna atmosferă pentru toți participanții și se străduie să răspundă cât mai pozitiv la exigențele artiștilor ceea ce – recunosc – de multe ori nu este o sarcină tocmai ușoară.

Cum cazarea și masa participanților a fost asigurată de căminul de copii, iar școala ne-a încredințat sălile de clasă pentru ateliere de creație, în anul 1996 s-a făcut posibilă organizarea celei dintâi ediții a taberei. Atunci au participat nouă artiști, de fapt o echipă a unei tabere de creație din Ungaria. Cu ocazia celei de-a doua ediții din 1997, au participat șase persoane din Cluj-Napoca și șase din cadrul grupului din Ungaria. Din cei douăzeci și șase de participanți ai taberei din 1998, douăzeci și patru erau ardeleni și doar doi veniseră din Ungaria (și aceștia originari din Ardeal).

Cum vestea taberei de la Jebucu se răspândea, deveneau interesați din ce în ce mai mulți artiști. De aceea, am cerut de la Banner Zoltán o listă a artiștilor care ar dori să cunoască mai bine Țara Călatei. Cu trecerea anilor, tot mai mulți artiști renumiți, autohtoni și străini, au dat curs invitației noastre și au vizitat tabăra de creație. Operele de artă realizate pe parcursul taberelor au stat la baza unei colecții impresionante care crește anual. 

Scopul taberei de creație din Țara Călatei cu sediul la Jebucu este cunoașterea și utilizarea ca sursă de inspirație în creația artistică a tradițiilor zonale, obi­ceiurilor și portului popular, precum și viața de zi cu zi a locuitorilor acestor meleaguri, bine înzestrați cu talent creativ. Cu interesul de a ne atinge scopul, am devenit tabără itinerantă. Am susținut în mod regulat deplasări în cele 35 de sate ale Țării Călatei cu scopul de a cunoaște și de a valorifica mai bine cele văzute. Creațiile au fost prezentate publicului larg nu doar în această microregiune, ci și la expoziții din țară și din străinătate. De-a lungul celor douăzeci de ani au participat în tabără 130 de artiști (85 ardeleni, 35 din Un­garia, 5 din Transcarpatia-Ucraina, 6 din diverse țări: Danemarca, Germania, Elveția, Slovacia, Transcarpatia-Ucraina, SUA). Majoritatea artiștilor sunt pic­tori, dar găsim printre ei și graficieni, ceramiști, sculptori, textiliști, pictori pe mătase sau cioplitori în lemn. Opt colegi de-ai noștri ne-au părăsit deja, dar rămân printre noi cu lucrările ce ne-au lăsat în urmă (Molnár Dénes, Jenei Lám Erzsébet, Veress Pál, Szabó Bokor Márta, Tóth László, Botár Edit, Miklós János, Szabó Vilmos). 

Specificul taberei este nu numai creația artistică, ci și familiar­izarea cu Țara Călatei în general. În acest scop, am invitat diverși cercetăto­ri și oameni de cultură, istorici, etnografi, folcloriști, filologi, scriitori, poeți care prin expuneri și prelegeri ne-au prezentat această regiune. Ne-au fost oaspeţi folcloristul Kallós Zoltán, etnografii Pozsony Ferenc, Faragó József, Keszeg Vilmos, Szentimrei Judit, Nagy Olga, Furu Árpád și Sinkó Kalló Katalin. Au mai susținut prelegeri Benkő Samu, Kovács András, Balogh Ferenc, Péntek János, Boldizsár Zeyk Imre, Fodor Sándor, Molnos Lajos, Lászlóffy Aladár, Csá­vossy György, Egyed Emese, Kónya Hamar Sándor, Búzás Pál, Szilágyi Aladár, Szabó Zsolt, Dávid Gyula, Asztalos Lajos, Kántor Lajos, Jakobovits Miklós, Fe­kete Károly, dr. Molnár János, Dani Péter, Kötő József, Szép Gyula, Dáné Tibor Kálmán. 

Festivitățile de deschidere și de încheiere a taberei au fost tot­deauna îmbunătățite cu recitaluri muzicale. În cadrul acestora au participat interpreți renumiți ca și cântăreții de operă Vígh Ibolya, Hary Judit, Kirkósa Júlia, Molnár Mária, Jánky Mária, Szilágyi Ferenc, artistul emerit violonist Ruha István, violonistul Szép Bálint, pianiștii Botár Katalin, Oláh Boglárka, Brian Johnston, Kovács Sándor, Szép András, violoncelistul Oláh Mátyás, flautistul Terebesi Beáta, fagotistul Konrád Csaba, actorii Sebesi Karen Attila, Varga Vilmos, Kiss Törék Ildikó, interpreții de folclor Péntek Zsuzsa, Török Cs­ingó Zsuzsa, Török Csingó Adorján, Gáspár Anna, Csorba Ibolya, ansamblul de țiterași din Șimleu Silvaniei „Szederinda” conduși de Gáspár Attila, ansam­blurile de dansuri populare din Sâncraiu, din Jebucu și ansamblul de dansuri populare „Tulipántos” din Gilău. 

Un alt specific al taberei de creație este că seară de seară se ru­lează filme de artă din bunăvoința regizorului Buglya Sándor, președintele Fundației Dunatáj din Ungaria, profesor la Universitatea Sapientia la secția de film, și el membru de mulți ani al taberei de creație din Jebucu. Studenții lui au descoperit specificul zonei pe parcursul practicilor de documentare, iar filmele realizate cu ocazia practicii de vară au fost prezentate și publicului din sat. 

În cadrul taberei de creație se derulează de șapte ani și o tabără de foto coordonată de Essig József. Participanții sunt artiști fotografi renumiți din Ardeal și din Ungaria. Scopul lor este de a documenta specificul satelor, meleagurilor și a vieții locuitorilor din Țara Călatei, urmând ca fotografiile să fie prezentate la expoziții din țară și străinătate. De obicei, materialul fo­tografic realizat va fi prezentat în cadrul unei expoziții foto la deschiderea taberei de artă plastică din anul următor. La aceste expoziții au luat cuvântul Tóth István, președintele Asociației Artiștilor Fotografi din România, și Sza­thmári Király Ádám, președintele Asociației de Foto din Felföld, Ungaria, re­spectiv Bálint Zsigmond, președintele Clubului de Foto din Târgu Mureș. 

O altă caracteristică este faptul că la evenimentul de încheiere a taberei și la expoziția de final susținută la casa de cultură participă tot satul. La acest adevărat spectacol, publicul este copleșit de prezentările avizate ale criticului de artă și recitatorului de poezie Banner Zoltán. 

Din lucrările colecției Taberei de creație din Țara Călatei am organizat expoziții la Cluj-Napoca, Rodna, Sovata, Târgu Mureș, Oradea, Sfântu Gheorghe, Hue­din, Jebucu, Zalău, Bonțida, Pécs, Debrecen, Szeged și Budapesta. 

 

 

(Din volumul Képzőművészet Zsobokon - A kalotaszegi alkotótábor / Artă plastică la Jebucu - Tabăra de creație din Țara Călatei, apărut la Editura Caiete Silvane, Zalău, 2015.)

Autor: Essig Kacsó Klára