Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Miruna Mureșanu

Miruna  Mureșanu

August 2015

Monolog

 

*

cenuşa unor lucruri pe care le-am iubit

pare un drum înapoi cumva neclar

pe care-l fac din ce în ce mai rar

 

de câte ori calea cum o pânză de ceaţă

îmi pare la mare distanţă

 

de câte ori desprins de beznă ochiul meu

mă trece-ncet prin inima lui Dumnezeu

rescriind neodihna pe-un mal

 

desprinsă de noapte-n final

strângând cenuşa-ntre pereţii inimii

acolo unde sunt cei care nu vor mai veni

 

*

noaptea migrează în plâns câteodată

rememorând odaia cu aromele stinse

 

leagănul secundelor viu

pare un strigăt aruncat peste lume

 

deasupra un curcubeu vineţiu

păstrează parfumul cald al poveştilor

gustul de miere pâine şi struguri

migrează târziu în sufletul meu

 

când Dumnezeu mă trece de noapte

prin viscolul care-l aduce pe tata acasă

prin pădurea întunecată geroasă

 

cu îngerul blând aşezat pe un umăr

numărând întruna secundele-n gând

mereu fără număr

 

*

cred că în curând nu va mai fi acolo

pădurea ce stârnea culori în ochiul meu

şi din copaci ţesea un drum la Dumnezeu

 

cu degete subţiri de ceaţă

mă trece-acum încet spre dimineaţă

şi-mi mângâie genunchii tremurând

pe-acelaşi drum rămas în ochiul meu

 

am obosit şi vreau s-ajung la Dumnezeu

 

oglinda nopţii nu m-ajută la nimic

ea-mi subţiază fiinţa pân’ la sânge

şi-o pierde în culorile pădurii

ascunse-n miezul clipei care plânge

 

*

nesemnificativă marginea aceasta de timp

prin care încerc să deschid

o singură uşă cu mâinile sufletului

 

şi-alerg prin gleznele vântului

spre un râu împleticit în poveste

 

când râul demult nu mai este

decât o răcoare a lui diafană

în pântecul clipei albastru profund

 

în care m-ascund

până când veşnicia mă prinde din urmă

pe-o margine nesemnificativă de timp

 

*

fără să mă opresc treceam

de nostalgia lucrurilor vechi

de gravele bătăi de clopot

ale bisericii de lemn cu răsuflarea caldă

 

în inimă o cruce părea încet că scaldă

un sens ascuns al răstignirii Lui

 

şi subţiindu-se-n oglinzi de înserare

chiar trupul meu părea cel răstignit

 

şi întrebând de ce l-a prigonit

el Îl iubea pe Dumnezeu mai tare

 

*

prin memorie încercam să merg înapoi

o cortină de nori refuzând să se piardă

 

o arcă a râului şovăitor de cuvinte

invocând poate privirea blândă de sus

 

foarte aproape de casă

cu lumina rămasă

înnodam în memorie drumul

 

când iarba de un verde aprins

călăuză nostalgică oarbă

prin cortina de nori refuzând să se piardă

părea un răspuns

al privirii de sus

Wildenau, Austria

Autor: Miruna Mureșanu