Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Colocviile tinerilor scriitori. Noi destine ale literaturii contemporane

Colocviile tinerilor scriitori. Noi destine ale literaturii contemporane

Mai 2015

Alba Iulia, 16-17 aprilie 2015

 

Despre rezonanțele istorice ale urbei Bălgrad scris-au cronicarii vremurilor de mult apuse. Și-ar mai fi de scris, căci Alba Iulia își păstrează și promovează exemplar simbolurile istorice. 

Despre întâlnirile literare care au căpătat, de câțiva ani buni, consistență și valoare scris-au cronicarii vremurilor de astăzi. Și vor mai scrie, căci manifestările internaționale sau naționale par să fi devenit pentru universitarii de acolo, pentru membrii filialei USR Alba-Hunedoara și pentru toți cei care conviețuiesc în spațiul cultural albaiulian, o formă complementară de susținere a renumelui, a prestigiului urbei ce ar fi meritat, spun mulți, să dobândească statutul de capitală a României. 

Ajunse la a cincea ediție, Colocviile tinerilor scriitori de la Alba Iulia au reunit, după cum aprecia chiar amfitrionul evenimentului, poetul și profesorul universitar Petre Pantea, oameni cu înaltă statură morală și de o calitate excepțională. Desfășurate într-o formulă relativ inedită - căci anul acesta a fost al doilea care a propus formula „șase critici literari prezintă și susțin șase tineri poeți”-, găzduite de eleganta sală a Senatului Universității „1 Decembrie 1918”, manifestările s-au bucurat de susținerea universitarilor, a membrilor USR din filiala locală, dar și a Bibliotecii Județeane „Lucian Blaga” Alba și Consiliului Județean Alba.

Moderator al evenimentului a fost desemnat criticul literar și profesorul universitar Al. Cistelecan, „plutonul” seniorilor fiind completat de Adrian Alui Gheorghe, Ioan Moldovan, Viorel Mureșan, Liviu Ioan Stoiciu și George Vulturescu, nume care au asigurat nu doar un public de calitate, ci și intervenții insolite, avizate și, în unele cazuri, efervescente.

Propunerea poetului Adrian Alui Gheorghe a fost, în acest an, poetul și prozatorul Dan Coman pe care l-a susținut, după cum mărturisea, chiar de la debutul în volum. Și-a spus atunci și a reiterat acum: „Iată poetul!”, căci, în ciuda volumelor recente de proză, Dan Coman rămâne un poet mereu tânăr. Intervenția celor doi, drapată cu un admirabil text intitulat „Prăvălia cu poezii”, poetică, parodică și inspirată panoramare a poeziei contemporane, a fost construită ca un dialog al generațiilor, căci nu despre o prezentare clasică, standard a fost vorba, ci despre un interviu „la vedere”, la cald, care încerca să surprindă poziția tinerilor poeți în și față de contextul literar actual.

Sincer, onest, Dan Coman a mărturisit la rândul lui că în momentul în care i s-a propus să participe la colocvii, a confirmat prezența și s-a gândit imediat pe cine să prezinte, convins fiind că statutul de „tânăr poet” nu-l vizează. Linia confesivă a fost menținută și când a răspuns întrebărilor poetului Adrian Alui Gheorghe, recunoscând că a existat o perioadă, după publicarea primelor două volume de poezie, în care a resimțit un anume blocaj declanșat de impresia că mecanismele poetice funcționau de la sine, dar iterativ și o altă etapă în care a scris cu gândul la glorie, la câteva zâmbete și la sume modice, înțelegând, ulterior, că „literatura te duce într-un negru anonimat”. 

În ceea ce privește relația dintre generații, Dan Coman recunoștea faptul că scriitorii generației 2000 se revendică de la optzeciști, că nu sunt diferențe radicale între ei, dar că reperele și realitățile generației tinere sunt diferite. Confluențele cu literatura nordică, realitățile diferite, posterioare comunismului, sensibilitatea diferită, poezia eliptică ar fi câteva dintre constantele liricii actuale pentru care, considera poetul bistrițean, critica literară nu e pregătită. Intervenția s-a încheiat cu lectura poemului Irezistibil care a dat, de altfel, și titlul unui roman semnat Dan Coman.

Jovială și savuroasă a fost intervenția redactorului-șef al revistei orădene „Familia”, Ioan Moldovan, care și-a construit, în mod inspirat, discursul pe un vers semnat Ioan Alexandru. Relaxat că prezentarea nu trebuie să fie o pagină dintr-o istorie literară, poetul orădean a fixat profilul poetului Alex Văsieș. Cu alură nordică, cu pasionalitate și senzualitate, cu pulsiuni și forță, cu talent, tehnică și cultură poetică, autorul volumului Lovitura de cap nu a cunoscut stângăciile canonice ale debutantului, fiind, cum mărturisea Ioan Moldovan, un „bătrân” sigur pe el. 

Intervenția lui Alex Văsieș a fost un subtil laudatio, căci poetul a apreciat nu doar activitatea de publicist a poetului orădean, ci și sincronizarea poeziei acestuia cu lirica modernă.

Maestru al analogiilor și al intuițiilor critice s-a dovedit a fi, încă o dată, Viorel Mureșan al cărui discurs a vizat trei aspecte aflate într-o evidentă interdependență. Pornind de la afirmația că I.L. Caragiale poate fi considerat unul dintre precursorii poeziei actuale, poetul și criticul sălăjean a afirmat că se impune organizarea unui colocviu despre gazetarii care scriu poezie, pregătind, în acest fel, dar și prin raportarea la un capitol din Ulise care prezintă redacția unui ziar, prezentarea poetului Daniel Săuca. Fixând, cronologic, parcursul poetului din Zalău, surprinzând constantele și specificul liricii poetului-gazetar, Viorel Mureșan constata inedita cristalizare a unei ars poetica din notița ziaristică, sublimarea evenimentului în textul poetic, prezența unui topos recurent, gara, și echivalentul modern al cărții poștale: poemul. 

Recunoscând că poemele sale au alura notiței memorialistice, Daniel Săuca a mărturisit, înainte de a citi un poem, că, în ceea ce îl privește, poezia nu e un obiect de adorare sau de studiu, ci un mecanism prin care comunică.

Polemistul și pamfletarul Liviu Ioan Stoiciu nu s-a dezmințit nici de această dată, prezentarea făcută poetului Daniel Dăian dezvăluind sarcasmul nud, într-un discurs caustic, pitoresc, dezinhibat.

Colocvialitate, spontaneitate, survolare a tumultului vieții sunt particularitățile identificate de George Vulturescu în poezia tânărului G. Bota care a vorbit nu doar prin versurile sale, ci și despre proiectele sale de la Cluj, în care implică tinerii elevi.

Despre câștigătoarea primei ediții a Concursului „Al. Mușina”, Sabina Comșa, a vorbit Al. Cistelecan. „Cea mai tânără dintre poeții tineri” își prinde copilăria în versuri, poezia ei fiind, în același timp, o asumare a realului și o dezertare din real, o esențializare a lui,  așa cum preciza criticul literar. 

Rondul tinerilor poeți s-a încheiat cu un rond al seniorilor, colegială replică a generației `80.

Cea de-a doua zi a fost prilej de recidivă lirică într-un spațiu cu adevărat pitoresc, satul Pianu de Jos. Dacă intervențiile nostalgice, farsele savuroase ale lui Adrian Alui Gheorghe, Al. Cistelecan, Aurel Pantea sau Viorel Mureșan au (re)creat atmosfera vremurilor de odinioară, turnirul liric din acea  zi a îngemănat două generații lirice reprezentate de unele dintre cele mai  vitale, emblematice voci lirice actuale. 

Despre 12 poeți a fost vorba. Sau despre 12 apostoli ai poeziei?

Autor: Carmen Ardelean