Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Întâlnire de suflet

Întâlnire de suflet

Aprilie 2015

Lansarea volumelor Încrustații și Cartea Frumoasei sau Marele Nespus de Ștefan Goanță, la sala de cenaclu a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara

 

„Sufletește, tot la Zalău am rămas” – spunea doamna Irina Goanță, în încheierea invitației pe care mi-a adresat-o, de a fi alături de domnia sa, la lansarea a două volume de Ștefan Goanță în sala „Orizont” a filialei timișorene a Uniunii scriitorilor, joi, 12 martie 2015. Firește, o întâlnire de suflet, la care au mai participat și alți zălăuani-timișoreni, încântați de întâlnire dar mai ales de amintirile comune. Au prezentat cărțile și au vorbit îndelung despre Ștefan Goanță criticul literar Cornel Ungureanu, președintele filialei, scriitoarele Nina Ceranu și Viorica Bălteanu, criticul literar Maria Nițu și sussemnatul, Claudiu Mesaroș. 

Criticul Cornel Ungureanu a deschis întâlnirea cu precizarea fermă că valoarea literară a romanelor lui Ștefan Goanță este una înaltă și că, deși a debutat târziu datorită incomodului dosar de securitate pe care-l avea și, în ciuda faptului că a fost perceput, în prima fază, ca un scriitor regional, în momentul prezent scriitorul Goanță este recunoscut ca un scriitor cu circulație națională, cu stil și personalitate care nu mai intră în discuție.

Prima din cele două cărți lansate, Încrustații, este un volum de publicistică din anii 1990-1995, adunată din ziarele Graiul Sălajului și Sălajul Orizont, produs la Editura Eubeea din Timișoara în 2014, prefațat de Constantin Zărnescu și conținând în final o colecție de referințe critice semnate de Maria Nițu, Ștefan Dimitriu, Irina Petraș, Vlad Sorianu, C. Stănescu și C. Zărnescu. În nota asupra ediției doamna Irina Goanță precizează că textele au fost selectate chiar de către Ștefan Goanță în 2009, cu un an înainte de a muri, dorind el însuși să le publice într-un volum pe care l-a și numit, încă de atunci, „Încrustații”. 

A doua carte lansată este romanul Cartea frumoasei sau marele nespus, scris în anii 1970-1980, publicat în 2014 la editura eLiteratura, un roman de sertar, masiv și complex, despre care Maria Nițu spunea că este construit ca un roman-fluviu sau o saga. Lectura te inundă într-adevăr ca o experiență intensă, dar totuși ritmată a cumpenelor sufletului unui personaj feminin fabulos, Frumoasa, în jurul căreia se învârt tot felul de lacomi, obtuzi și proști arhetipali. Romanul se citește cu plăcere, reușește să fie misterios și să scoată la iveală imagini mentale din stratul țărănesc, cel al lumii curților și gardurilor și pragurilor înalte, o senzație sublimă pe care o dă filtrarea lirică a măsurilor ardelenești ale lumii. Cum ar fi spus Ștefan Goanță, conform mărturiei doamnei Irina, o lectură răbdată! Imagini poate ricoșate, dar cu siguranță provenite din calitățile excepționale ale unui roman de stare. 

Scriitoarea Nina Ceranu a insistat asupra respingerii ideii de despărțire pe provincii literare a scriitorilor, argumentând că librăriile care nu mai achiziționează creaţiile autorilor străini de interesul lor provincial nu e benefică nimănui: „Citind doar revistele literare ale regiunii sau filialei din care faci parte putem avea falsa impresie că suntem cei mai mari și că nimeni nu mai încape pe lângă noi; astfel, am aflat cu surprindere, necitind prea multe reviste literare, că Ştefan Goanţă e un scriitor foarte important în lumea literară cu voia sau fără voia unora: păcat că Domnul de Rouă, cum îmi place să-i spun «a plecat» şi şi-a lăsat cărţile orfane de părinte. La talentul său incontestabil s-a adăugat şi faptul că peregrinând prin multe locuri, contactul cu mai multe lumi i-a fost benefic. Şi starea pe care ţi-o creează jurnalismul, o alta decât aceea de scriitor, la masa sa de scris: jurnalismul te obligă să reacţionezi imediat, câteodată dacă nu ai «filtrul» bun, se strecoară şi impurităţi. Jurnalismul l-a rafinat în scriere, aşa cred. S-ar putea să greşesc. Apoi și folclorul, tradițiile şi obiceiurile pe care punându-le în cărţile sale, au dat savoare şi culoare fără de care o scriere de amploarea celor pe care le-a zămislit nu e întreagă. Cred că era și un bun ascultător, altfel nu mi-l pot închipui, şi-a tezaurizat, alături de Irina, tot ce a crezut că e folositor pentru cărțile sale. Şi mai cred că Ştefan Goanţă a fost, în primul rând, un bun român”.

Profesoara Viorica Bălteanu a îndreptat atenția publicului în direcția dimensiunii rurale și religioase a publicisticii lui Ștefan Goanță, prezentă în volumul Încrustații prin favorizarea unor subiecte ca postul mare, crucea, lumânarea, Floriile, credința, Joimari, Vinerea Mare, Învierea, Paștile, preotul, măsurișul, sămănătorii, Rusaliile, etc, spunând că regăsește în textele din volum anticipări și presimțiri tematice pe cât de valoroase pe atât de rare în anii 1990.

Criticul literar Maria Nițu a citit fragmente din roman și a evidențiat faptul că cele două volume, diferite ca formulă epică, au capacitatea de a defini dexteritatea artistică prin extreme: romancierul de cursă lungă din romanul Cartea Frumoasei sau Marele Nespus, adept al epicului de dimensiuni mari, de peste 500 de pagini, dovedește aceeași măiestrie artistică în texte concentrate, de mai puțin de o pagină, cum sunt tabletele de publicistică din volumul Încrustații, în care se găsește poziția de formator de opinie. De asemenea, doamna Maria Nițu a mai observat preferința pentru sărbători religioase, pentru valoarea lor terapeutică și cathartică, pentru tematica patriotică, subiectele legate de credință și valorile culturii populare. Frumosul căutat în tablete devine unul „încrustat” – mai spunea Maria Nițu - în personajul Frumoasei din roman, cu poveștile sale ca de Șeherezadă, într-o tehnică a romanului în roman, a povestirilor în ramă – devenită ea însăși o poveste, care își derulează viața intensă, cât sute de vieți, în fața unui magnetofon, manipulat de scriitorul-narator al propriului roman și de asemenea, personaj în relație empatică de confident de încredere. 

În ce mă privește, am vorbit scriitorilor timișoreni despre un set de texte mai puțin cunoscut, Meditațiile, evocând ceva din atmosfera literară a Zalăului anilor 1990 și aducând în discuție dimensiunea filosofică și consistența unui anume stil dubitativ al contemplației lui Ștefan Goanță.

 

Autor: Claudiu Mesaroș