Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Malaxorul de martie

Malaxorul de martie

Martie 2015

■ După trei volume de poezie („Înger de prisos”, 2007, „Gâlceava mea cu Haydn sau despre Romanța pentru clopot la patru mâini”,

 

2010, prefață de Mircea Micu, „Eu, Nietzscheanul”, 2012, prezentare de Emil Lungeanu), Mihail Soare aduce în atenția cititorilor, de data aceasta, un roman. Scris într-o manieră dificil de categorisit din punct de vedere stilistic, cu accente moderniste inspirat transplantate pe un sănătos trunchi clasic, romanul atrage prin cursivitatea spectaculoasă a intrigii, desfășurată pe o perioadă relativ îndelungată, ale cărei repere temporale sunt facultative, fiind zugrăvite în tușe amintind de netemeinicia azurelor din gravură. Arta plastică este, de altfel, prezentă pe întreg parcursul romanului printr-unul din personajele principale, cel care alături de Livrescu, eroul ce dă și numele cărții, obligă cititorul să asiste admirativ la punerea în scenă a unui soi de mit al prieteniei, dar nu în stilul cinematografiei americane, și nici măcar al romanului din țara lui John Dos Passos, ci care este mai degrabă tratat în nuanțe donquijotești. Celelalte teme majore ale filozofiei (timpul, moartea, idealul cvasiirealizabil, dragostea cu multiplele ei fațete) sunt fermecător abordate, originalitatea și pitorescul ideilor despre acestea constituindu-se într-un remarcabil și rafinat procedeu portretistic, menit să creioneze alura inconfundabilă a fiecărui personaj important al cărții. Felul în care este interpretată realitatea, aflată de multe ori în cuprinsul romanului la îngemănarea cu irealitatea, face din „Livrescu”, alături de toate componentele stilistice constitutive ajutătoare la redarea acesteia, una din cărțile greu de lăsat din mână și, la fel de greu, de uitat.

 (Red.)

 

 

■ Anda Comşa-Chiş, în cealaltă parte a oraşului, Ed. Etnous, Braşov, 2014. 

 

Plachetă de versuri, apărută în cadrul ediţiei a XXIV-a a Zilelor Culturale „Liviu Rebreanu”, Aiud, 2014, cu sprijinul financiar al Centrului Cultural „Liviu Rebreanu” Aiud, prefaţată de Nicolae Rotaru, postfaţată de Aurel Podaru şi, pe coperta a IV-a, cu un text scris de Aurel Pantea, din care cităm: „(...) Cred că această carte a Andei anunţă un talent autentic, căruia i-am recomanda cu sfioşenie regăsirea unei autenticităţi revoltate împotriva ei înseşi şi împotriva lumii. Nu ne îndoim că asta se va întâmpla spre binele ei, ca autoare, şi spre binele poeziei”.    

 

■ Al. Cistelecan, Ardelencele, Ed. Eikon şi Ed. Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2014. 

 

Pentru a scrie această carte, autorul a apelat „la mai toate bibliotecile din Ardeal [inclusiv la Biblioteca „I.S. Bădescu” din Zalău – n.n.] pentru a găsi cărţile acestor poete dispărute şi uitate”; dar nu a fost suficient, aşa încât l-a rugat pe Mihai Iovănel „să scotocească prin Biblioteca Academiei şi prin Biblioteca Naţională”. Portretele adunate în Ardelencele au apărut, în ultimii ani, în revistele Vatra, Familia, Discobolul, Hyperion. Al. Cistelecan le mulţumeşte, la un moment dat, „mai ales eventualilor cititori care se vor interesa, măcar din milă, de aceste poete uitate şi părăsite de toată lumea (şi-n viaţă şi după)”. Şi unul din cititorii volumului, poetul Ion Mureşan, i-a scris pe coperta a IV-a: „(...) Ardelencele lui Al. Cistelecan este o carte admirabilă (...)”. 

 

■ Viorel Hărnuţ, Urme de paşi, Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca, 2013. Autorul, la cei 80 de ani ai săi împliniţi în anul apariţiei cărţii, s-a hotărât să-şi scrie autobiografia, presărată cu multe elemente monografice despre satul natal, Brebi, comuna Creaca, judeţul Sălaj [destinul autorului este legat şi de Zalău, unde a absolvit Gimnaziul (1945-1948) şi Şcoala Medie Tehnică Financiară (1948-1952)]. „Dorinţa mea – scrie el în Cuvânt înainte – este de a prezenta urmaşilor mei un document despre modul şi condiţiile în care am trecut prin viaţă, în diferitele perioade şi momente ale istoriei noastre (...)”. Anul acesta, pe 18 martie, Viorel Hărnuţ împlineşte 82 de ani: La Mulţi Ani şi din partea noastră! 

 

■ Tribuna, Nr. 299, 16-28 februarie 2015. Din Sumar: Remus Foltoş – Noologia abisală a lui Lucian Blaga (Trilogia cunoaşterii); Antoaneta Turda – D’ale românilor cu Dan Lungu; Ani Bradea – Harta labirintului; Ioan Negru – „Ceilalţi oameni unde sunt?”; Imelda Chinţa – Prietenia din umbră; Menuţ Maximinian – De drag, cu Cornel Cotuţiu; Nicolae Iuga – O poezie anti-calofilă; Ştefan Manasia – Sushi (frumosul & onestitatea); Ioan-Pavel Azap – Filon autentic, nu făcătură alchimică; Vistian Goia – Ioan Bianu şi magiştrii săi B.P. Hasdeu şi Al. Odobescu; Gavril Moldovan – După ce trec, zilele devin abstracte (2008); Gizella Kovats – Pictura dincolo de cuvinte; Alexandru Jurcan – Arseni şi Andrei Tarkovski...

 

■ Apostrof, Nr. 1 (296), 2015. Semnalăm câteva titluri din acest număr al revistei clujene: Semne tulburi anul are (editorial) – Marta Petreu; Trecute vieţi de scriitori iluştri – Constantin Cubleşan; Exegeza totală – Ovidiu Pecican; Poeme de Gellu Dorian; Conversaţii cu Nicolae Balotă (interviu realizat de Carmen Elena Andrei); Un prieten al lui Cioran: misteriosul domn Nemo – Alexandru Seres; Firescul interpretării – Iulian Boldea; Suprarealismul ca nihilism – Ştefan Bolea... 

 

■ Sintagme literare, Nr. 1 (12), ianuarie 2015. Revistă a Asociaţiei Culturale „Vatra Dudeşteană”, finanţată de Consiliul local Dudeştii Noi; director fondator: Geo Galetaru. La rubrica Poesis, versuri semnate de: Cristina Ştefan, Ionuţ Caragea, Ion Căliman, Isabela Nicoară, Ion Scorobete, Daniel Marian, Nuţa Crăciun, Doru Macriş, Vlad Cerna Jerca, Diana Adriana Matei, Cristina-Monica Moldoveanu, Mariana Sperlea; la rubrica Proză: Radu Ilarion Munteanu – Varadero; Adrian Agheroghesei – Norocosul; la rubrica Atelier critic: Adrian Dinu Rachieru – Un „clinician” – Augustin Buzura; Ionel Bota – Poezia şi poetul său, la masa darurilor; Gheorghe Manolache – Daghereotipia orăşelului de provincie; la rubrica Eseu: Andrei Zanca – Lumea – un limbaj al invizibilului (II)...

 

■ Bucovina literară, noiembrie-decembrie 2014. Din Cuprins: Liviu Ioan Stoiciu – Mai multe cărţi originale ale scriitorilor români şi mai puţine biblioteci publice; Radu Mareş – Facerea romanului e o treabă grea (interviu realizat de Olimpiu Nuşfelean); Ioan Holban – Poetul vindecat de ceaushima (despre Liviu Antonesei); Constantin Cubleşan – Parabola libertăţii interioare (Urma de Adrian Alui Gheorghe); Matei Vişniec – Visul; Adrian Alui Gheorghe – Matei Vişniec – La masă cu Marx (Bucureşti, Cartea Românească, 2011); Theodor Codreanu – Absurdul poliedric; Liviu Antonesei – George Bogdan, un poet lipsă al generaţiei 80; Vasile Andru – Cu ambasadorul Longinus, în bătaia unei puşti cu lunetă; Petru Ursache – Political sau historical correctness?; Magda Ursache – Bulevardele de cenzură; Constantin Abăluţă – Ioana (spaima de stafii); Luca Piţu – Amintiri căjvănare din WWI...

 

■ Argeş, Nr. 1 (391), ianuarie 2015. De meditat la finalul din Aventurile originalităţii, text scris de Gheorghe Grigurcu: „(...) originalitatea în creaţie nu poate fi o manifestare a generaţiei spontanee, ci o perspectivă compatibilă cu organicitatea spiritului. Cu integrarea, fie şi problematizată, tortuoasă, în spaţiul culturii. Trecutul n-ar putea fi abolit, ci doar transfigurat. Confuzia se produce între originalitatea revelatoare şi cea a reprezentaţiei formale, precum un om care gesticulează deşănţat fără a emite cuvinte. Nietzsche, sărmanul de el, aprecia că original înseamnă «nu a fi primul care vede ceva nou, ci a vedea ca şi cum ar fi noi lucrurile vechi şi cunoscute, văzute şi revăzute de toată lumea». Altfel spus o latenţă a noului în vechi şi a vechiului în nou. Dar cine să mai asculte asemenea vorbe?”

 

■ România literară, Nr. 7, 13 februarie 2015. În editorialul acestui număr, România literară – 160, Nicolae Manolescu face un istoric al prestigioasei publicaţii pe care o „păstoreşte” de 25 de ani încoace, încheind astfel: „(...) deşi cei 160 de ani se referă la şase publicaţii diferite, apărute la intervale de timp mai mari sau mai mici, există câteva constante care le leagă între ele pe cele mai importante, care ne îndreptăţesc să vorbim de un spirit al României literare de la origini până în prezent”. La Mulţi Ani, România literară! 

(D.H.)

 

 

■ Localitatea martir Treznea are monografie 

 

La Editura „Caiete Silvane” a Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj a apărut, la sfârşitul anului trecut, monografia „Treznea – localitate martir a neamului românesc” realizată de Ileana Petrean-Păuşan. Lucrarea are 480 de pagini şi este structurată, după o „arhitectură” aparte, în patru părţi: Date de identificare fizică; Date de identitate spirituală (unde găsim un capitol consistent şi cu multe documente inedite despre masacrul de la Treznea din 9 septembrie 1940); Treznea în documente; Treznea în imagini.

Este prima monografie tipărită despre acest colţ de rai românesc greu încercat de istorie şi a apărut în pragul unui dublu eveniment: aniversarea, în acest an, a 575 de ani de la atestarea documentară a satului şi comemorarea a 75 de ani de la sângeroasele şi tristele evenimente din 1940.

(Red.)

Autor: Redacția