Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Malaxorul de noiembrie

Malaxorul de noiembrie

Noiembrie 2013

■ La Editurile Eikon (Cluj-Napoca) și Caiete Silvane (Zalău) a apărut cartea „Obiceiul de a colinda și colindele din satul Aluniș” scrisă de soții Grigorie și Maria Croitoru, cu sprijinul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj și al Primăriei comunei Benesat. Autorii - vechi și statornici cercetători ai ethnos-ului satului Aluniș din comuna Benesat, județul Sălaj - închină și această carte „consătenilor noștri din toate timpurile, trăitori în zona mirifică a satului Aluniș, sat vechi românesc, atestat la anul 1246, care au creat și au transmis, din generație în generație, valori reprezentative pentru geniul țăranului român”. Din cărțile celor doi autori apărute la Editura „Caiete Silvane” a CCAJS amintim „Din datinile, eresurile și practicile magice ale alunișenilor”, „Din folclorul copiilor și al tinerilor din Aluniș”, „Meșteșug și artă populară în satul Aluniș”, „Obiceiul de a chiui și chiuturile din satul Aluniș”. ■ La Editura „Caiete Silvane”, cu sprijinul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj și al Primăriei comunei Gâlgău, în colecția „Monografii”, a apărut cartea semnată de prof. univ. dr. Teodor Buhățel, „Biserica din Glod printre însemnări și consemnări istorice”. Cartea are o introducere semnată de prof. dr. Ioan Chindriș, directorul Bibliotecii Academiei Române din Cluj-Napoca și o postfață de prof. univ. dr. Eronim Șuteu. Teodor Buhățel, profesor universitar, doctor în științe veterinare, una din personalitățile Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, s-a născut în 22 februarie 1930, în satul Glodul Someșului, comuna Gâlgău, al cărei cetățean de onoare este pentru merite deosebite heraldico-monografice. În acest sens a publicat și Monografia satului natal Glodul Someșului și despre Școala din Glod la 200 de ani de învățământ românesc. Ca om de știință a publicat peste 250 de articole și diverse lucrări. Din cărțile apărute recent în colecția „Monografii” a Editurii „Caiete Silvane” a Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj (CCAJS) amintim pe cele dedicate localităților Sângeorgiu de Meseș, Motiș, Jac, Marin și Zalăului (reeditarea schiței monografice a lui Leontin Ghergariu). Cu sprijinul CCAJS a apărut Anuarul satului Bănișor și monografia satului Bobota. (D.S.) ■ Clujul poeţilor, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2013. E vorba de o antologie de poezie îngrijită de Horia Bădescu, editori: Valentin Ajder şi Vasile G. Dâncu; proiect editorial susţinut de Banca Transilvania şi apărut sub egida Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca. Sunt cuprinse în această antologie poezii inspirate de atmosfera marelui burg transilvan, scrise de poeţi „mai vechi sau mai noi”, de la Lucian Blaga, Mihai Beniuc, A.E. Baconski, la Ioan Moldovan, George Vulturescu, Mircea Petean, Horia Bădescu, Ion Cristofor, Ştefan Manasia, Ioan Pavel Azap şi mulţi, mulţi alţii. Sunt şi poeme dedicate Clujului de poeţi străini, traduse de Horia Bădescu. Volumul, de o excelentă calitate grafică şi tipografică, e bogat ilustrat cu instantanee clujene, diurne şi nocturne, oameni, străzi, monumente, peisaje... ■ Dacia Literară, Nr. 120-121 (9-10/ 2013). Din sumarul acestui număr al revistei ieşene: Arhiva lirică - B. Fundoianu – Metru vechi; Textul regăsit: Profira Sadoveanu – Note; Alexandru Zub: Memorialul Sighet – Moment bilanţier; Daniel Corbu: Vasile Conta. Conceptul de materie şi teoria fatalismului; Nicolae Scurtu: Noi completări la biografia lui Petre P. Panaitescu; Amalia Voicu: Ioan Gh. Savin – Un apologet modern (II); Petru Ursache (1931-2013): Drama Academiei; Theodor Codreanu: In extatis mentis (Svetlana Paleologu Matta – George Popa); Doru Scărlătescu: Eminescu - timp în metaforă; Stelian Dumistrăcel: Ovidiu Densuşeanu – între folclor şi lingvistica textului; Constantin Ostap: Aurel Vlaicu la centenar; la „Chestionarul cu accente ludice”, formulat de Lucian Vasiliu, au răspuns în acest număr: Vasile Andru, Ioana Diaconescu, Adrian Popescu şi Cornel Ungureanu. ■ Tribuna, Nr. 267, 16-31 octombrie 2013. Semnalăm din sumar: Anton Dumitriu – Jurnal de idei (XII); Liviu Ciupercă – Emoţie şi veneraţie pentru un stâlpnic al istoriei românilor; Isabela Vasiliu-Scraba – Micşorarea lui Eliade şi gonflarea lui Culianu prin felurite tertipuri (II); Vistian Goia – Gustave Flaubert şi moravurile provinciale; Ştefan Manasia – Vino şi vezi. Sărbătoarea de neuitat (despre Festivalul Internaţional de poezie „Poetry Is Smart”, Sibiu, 27-29 septembrie 2013); Poeme de Emilian Mirea şi Gabriel Cojocaru; D.R. Popescu – Oameni, Nemuritori şi muritori (text dedicat lui Marcel Mureşeanu la împlinirea vârstei de 75 de ani); Interviu realizat de Alexandru Petria cu prozatorul Nicolae Iliescu; Alex. Ştefănescu – Un român din New York: Dumitru Radu Popa; Alexandru Iorga – Amintiri din Nirvana Roşie – Turnee artistice (I); sub genericul Centenar Vida Gheza: acad. Răzvan Theodorescu – Vida ca paradigmă şi Gheorghe Vida – La centenarul sculptorului Vida Gheza – o evocare târzie; Virgil Mihaiu – Centenarul Maria Tănase integrat festivalului de Jazz Chişinău; Ioan Pavel-Azap – Metabolismele lui Corneliu Porumboiu (I); Lucian Maier – The Blig Ring. ■ România literară, Nr. 40, 4 octombrie 2013. În acest număr este aniversat Augustin Buzura, la cei 75 de ani ai săi, prin texte scrise de: Irina Petraş – Vârstele singurătăţii şi Simona Vasilache – Pe cont propriu; Nicolae Manolescu scrie în editorial despre volumul dnei Irina Petraş – Viaţa literară la Cluj, încheind astfel: „Irina Petraş merită mulţumirile breslei scriitorilor. Am vrea ca volumul ei să devină un model şi pentru alţi lideri de filială”. La rubrica Poezie, Nichita Danilov semnează un amplu poem intitulat „Recviem pentru zaruri şi vânt”; mai semnalăm din cuprins: Gabriel Dimisianu – Oraşul din cutia de pantofi (despre volumul lui Daniel Vighi – Istoria din cutia de pantofi); Andreea Răsuceanu – Viaţa tablourilor; Cosmin Ciotloş – Ezitările artistului la tinereţe (despre romanul lui Marin Mălaicu-Hondrari – Lunetistul); Nicolae Scurtu – Ştefan Baciu şi revista „Viaţa literară”; Gellu Dorian – Cartea de la Uppsala (capitol din romanul cu acelaşi titlu în lucru); Gheorghe Grigurcu – O poetă din Israel (despre Riri Sylvia Manor); Livius Ciocârlie – Însemnări; Grete Tartler – Un vârf mozartian: Camerata Salzburg; Angelo Mitchievici – Lumini şi umbre cinematografice... ■ ARTA ÎN GRĂDINĂ - Catalogul Simpozionului Internaţional de Arte Vizuale, Grădina Botanică „Vasile Fati” din Jibou, ediţia a II-a, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2013, catalog apărut cu sprijinul financiar al Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, instituţie organizatoare a evenimentului, alături de Centrul de Cercetări Biologice „Vasile Fati” Jibou şi Asociaţia Culturală JAD, Cluj-Napoca. Din textele de deschidere ale Catalogului: „Racordarea artelor vizuale din Sălaj – prin intermediul magic al Grădinii Botanice «Vasile Fati» din Jibou – la cele practicate în ţară şi la nivel european credem că este un demers instituţional firesc, pe care îl vom face în continuare, cu răbdare şi perseverenţă” (Daniel Săuca, manager CCAJS); „Manifestarea noastră este o reuniune de artişti vizuali, care, în condiţii excepţionale, convieţuiesc, discută, interacţionează cu reprezentanţii altor arte, creează şi, la finalul perioadei stabilite, oferă lucrările realizate comunităţilor locale” (Radu Şerban, artist vizual şi coordonator Simpozion). Iată artiştii plastici, protagoniştii acestui eveniment de excepţie: Ioan Horvath Bugnariu, Corina Horvath Bugnariu, Marcel Lupşe, Ioan Augustin Pop, Beata Bebel (Polonia), Wlodzimierz Karankievicz (Polonia), Radu Şerban, Florin Gherasim, Dorel David Morar, Daniel Ţurcanu-Caruţiu. Dintre „reprezentanţii altor arte” au fost invitaţi în acest an poeţii Daniel Săuca, Carmen Ciumărnean, Daniel Hoblea şi muzicianul Mihai Groza. ■ Ionela Carmen Banţa, Ovidiu Bîrlea – ediţie critică din fondurile documentare inedite, Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române, Bucureşti, 2013, colecţia Aula Magna; lucrare realizată în cadrul proiectului „Valorificarea identităţilor culturale în procesele globale”, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane; conducător ştiinţific prof. Univ. Dr. Nicu Panea. Din Argumentul autoarei: „Lucrarea de faţă va contura personalitatea lui Ovidiu Bârlea care are la bază surse din arhiva personală. Iată de ce, pentru a elimina confuziile de orice natură, lucrarea a avut în vedere următoarele obiective: conturarea unui profil etapizat al omului şi cercetătorului Ovidiu Bârlea având la bază mărturiile celor care l-au cunoscut (colegi de şcoală primară, de facultate, cercetători ai institutelor din ţară şi străinătate, profesori ai universităţilor de prestigiu dar şi din partea familiei), cât şi fragmente din scrisorile de familie primite de Ovidiu Bîrlea. (...) Prin acest demers ştiinţific vom încerca o acţiune temerară, aceea de a contura personaliatea folcloristului, prozatorului, profesorului şi omului Ovidiu Bîrlea, care mărturisea că «sufletul omenesc e cea mai mare enigmă de îndată ce depăşeşte un anumit şablon». Sperăm că vom lumina puţin din frumuseţea şi claritatea de efigie a omului şi cărturarului pornit din tărâmul de legendă al Munţilor Apuseni”. (D.H.) ■ Anale someșene. Biserica de piatră „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Jichișu de Jos a fost construită între 1912-1913 pe terenul donat de Matei Trif. Ea a fost resfințită de Episcopul greco-catolic Dr. Iuliu Hossu în 12 noiembrie 1933. Întrucât Rubin Teofil Pop a dus la bun capăt scrierea unei prime monografii dedicate localității Cășeiu, publicată în 1912, autorul a fost îndemnat să purceadă și la alcătuirea unui studiu despre satul natal, care, iată, a ajuns să vadă lumina tiparului înainte de dubla aniversare de anul acesta. Jichișu de Jos este centrul unei comune învecinate cu municipiul Dej, care administrează și satele Codor, Jichișul de Sus, Șigău, Tărpiu și (uneori) Pintic. De aici s-au tras publicistul Alexandru Perhaița și profesorul Vasile Matei. Din Șigău s-au tras alți oameni de seamă, precum avocatul Ștefan Ciceo Pop, un alt deputat ales să reprezinte poporul în două parlamente, cel din Budapesta și, apoi, cel din București (precum Alexandru Vaida-Voevod). Un alt fiu de seamă al satului este scriitorul Grigore Zanc, fost senator și ministru al culturii. Precum un demn urmaș a marelui hatman Neculce, autorul cultivă cu râvnă portretistica și descrie în culori vii chipurile unor consăteni de ispravă, precum badea Vasile Cirișeru. Pe timpul celui de-al doilea război mondial, când nemții și rușii tare ar fi vrut să salte fustele fetelor și nevestelor, el umbla cu furca și le scăpa din ghearele violatorilor. Feciorul cel mare, Grigore, a refuzat să se înroleze în armata maghiară și a adunat o ceată de haiduci, care s-au ascuns în codru până la terminarea ostilităților. Micii și marii fotbaliști din localitate își pun nădejdea în sprijinul lui Paul Papp, selecționat de mai multe ori în echipa națională, care „a învățat să joace fotbal pe tăpșanele de lângă Dej, umblând cu bunicul său la vacile proprietarilor”. La fel de colorat sunt redate obiceiurile, tradițiile, sunt explicate poreclele din sat. Ar fi fost bine ca lucrarea să beneficieze de atenția unui corector profesionist. Dintre perlele întâlnite pe parcursul lecturii să amintim doar descălecarea ungurilor în... 1896 (pag. 21) sau terminarea PRIMULUI război mondial în... 9 mai 1945 (pag. 121). Ca incontestabile plusuri, să notăm expresivitatea limbii și vitalitatea descrierilor. ■ Recuperări, recidive, reflectări. Atanasiu Oros (1937-2000) s-a născut în Someș-Uileac, unde a început școala primară. A continuat să învețe la gimnaziul din Cehu Silvaniei, iar apoi la Școala Medie Tehnică Financiară din Satu Mare. După efectuarea stagiului militar, a părăsit mediul bancar și a devenit profesor-suplinitor. Și-a completat studiile la Institutul Pedagogic din Baia Mare, absolvit în 1967. A predat limba și literatura română în Biușa, Someș-Guruslău, Traniș. Volumul memorial intitulat „De-acasă” a fost editat și publicat de Asociația Culturală Bodava din Traniș, președinte Milan Oros. El cuprinde mai multe poezii și un amplu fragment de proză, menit să-l ajute pe cititor „să înțeleagă mai bine personalitatea complexă a scriitorului”. În lirică, autorul a urmat neabătut marile modele ale literaturii române. Precum se remarcă și în prefața cărții, preferații au fost Mihai Eminescu (În acorduri lungi de greeri/ Tu în față îmi răsai/ Și în minte îmi cutreieri/ Ca un mic boboc de Mai./ Pentru tine... pentru tine.../ Face-aș tot ce mi-ar sta-n braț/ Scoate-aș pietrelor suspine/ Săruta-te-aș cu nesaț) și George Coșbuc (A-nceput acum să cânte/ Ca țiganu când i-e foame/ Dumnezeu în lume ține/ Multe poame...). Unele stihuiri par refrene de vodevil: „În vântul cald de seară/ Adormii cu tine-n gând/ Te-am visat, erai cu mine/ Și m-am deșteptat plângând/ Garofiță/ Copiliță/ Te iubesc ca nicicând.” Proza aleasă cuprinde intenționat o trimitere la Goethe. „Tragedia ultimei speranțe” este un text de mari dimensiuni, eminamente romantic, povestea unei triste și disperate iubiri cu tatonări, îndoieli, teste de fidelitate, confidențe, împăcări, intrigi și separări, care îi are ca protagoniști pe liceenii Victor și Lisbeth. Finalul tragic ni-i aduce aminte pe Edgar Allan Poe, regretata Lenore, asistați de sumbrul corb, pasărea funestă care știe doar o vorbă: „Nevermore”. Să recunoaștem, e un cu totul altfel mod de a privi lumea, acum, în epoca când Bacovia a fost țintuit pe clavir de trupele death-metal și fanele emo. (F.G.)