Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Malaxorul de mai

Malaxorul de mai

Mai 2013

■ Vasile Rusu, Noica şi Eminescu (Filosoful şi Poetul), Ed. Alma Mater, Sibiu, 2013. Volumul debutează cu un Omagiu al autorului dedicat „celui mai de seamă eminescolog român în viaţă, Acad. Dimitrie Vatamaniuc, Membru de Onoare al Academiei Române (…)”, care semnează Prefaţa cărţii şi primul text al Postfeţei. „Cartea de faţă a cercetătorului Vasile Rusu se înscrie pe linia cărţilor anterioare: Eminescu şi detronarea lui Cuza (Ed. tribuna, Sibiu, 2004) şi Adevărul ucide (Ed. Arhetip, Sibiu, 2007). (…) În cartea de faţă se foloseşte metoda, cum am spune – a oglinzilor paralele. Personalitatea lui Eminescu şi a lui Constantin Noica sunt puse în lumină, ca procedeu, prin mărturii venite de la persoane din cele mai variate domenii, nu numai din istoria literară şi istoria filosofiei. Sunt mărturii din epoca în care a trăit Eminescu şi până în zilele noastre. (…) Nu vom uita să remarcăm, cum am făcut în Cuvânt înainte la cărţile anterioare, spiritul polemic al lucrării şi răspunsurile severe, la adresa celor care îşi îngăduie ieşiri regretabile, cu caracter denigrator, în deosebi faţă de Eminescu” (Dimitrie Vatamaniuc, din În loc de prefaţă, pp. 7-8). Precizăm că Vasile Rusu s-a născut şi a copilărit în satul Ciocmani (com. Băbeni), jud. Sălaj, de multă vreme şi până în prezent, desfăşurându-şi activitatea profesională şi scriitoricească în Sibiu (un volum de-al său poartă titlul Un sălăjan din Sibiu, iar un altul, în pregătire, Un sibian din Sălaj). ■ De la Doina Cherecheş am primit la redacţie un roman masiv, de aproape 700 p., intitulat Iedera (Ed. Nico, Târgu-Mureş, 2013), ce are ca Motto un fragment din Melancolia lui Eminescu: „Şi când gândesc la viaţa-mi, îmi pare că ea cură/ încet repovestită de o străină gură,/ ca şi când n-ar fi viaţa-mi, ca şi când n-aş fi fost./ Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost/ de-mi ţin la el urechea şi râd de câte-ascult/ Ca de dureri trecute?...” Autoarea s-a născut în loc. Solovăstru, jud. Mureş, în prezent locuind în Alexandria, jud. Teleorman. A debutat cu volumul de versuri Zborul uitării de sine (Ed. Euro-Vida, 2000), Iedera fiind primul său volum de proză. Cu fragmente din Iedera a obţinut numeroase premii la mai multe concursuri de creaţie literară. ■ Silvia Bodea Sălăjan, Primejdia tăcerii, Ed. Palimpsest, Bucureşti, 2013, volum de versuri cu o prefaţă de Octavian Soviany, din care cităm un fragment ales pentru coperta IV: „Poetă elegiacă şi meditativă, Silvia Bodea Sălăjan e fascinată de misterul limbajului, căci în universul ei liric, ameninţat permanent de primejdia tăcerii, existenţa şi rostirea se găsesc într-o deplină sinonimie şi autoarea intonează, în consecinţe, laude ale cuvântului şi ale valenţelor lui creatoare (…). Mai mult decât atât, cuvântul este un instrument al comuniunii cu sacrul, odată cu îndepărtarea de Dumnezeu, limbajul, el însuşi, capătă malformaţii şi distorsiuni, iar omul actual nu mai poate articula decât jumătăţi de cuvinte” (Cuvintele şi tăcerea, p. 5). De fapt, la verbiajul şi scribomania de care suferă (post)modernii, mai conformă realităţii ar fi formularea primejdia vorbirii, respectiv a scrisului. Scriitoarea sălăjeancă a mai scris volumele de versuri: În căutarea Graalului (Ed. Silvania, Zalău, 2002); Talanţi risipiţi (Ed. Silvania, Zalău, 2006); Chivot jefuit (Ed. Silvania, Zalău, 2008); Suburbiile şarpelui (Ed. Palimpsest, Bucureşti, 2011); Primejdia mărturisirii (Ed. Palimpsest, 2013); alte volume publicate: Poveşti din lumea lui Tudor (Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2009); Satul Răstolţu-Deşert – metafora unei iubiri. Monografie (Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca 2009). ■ Antonio Gamoneda, Claritate neostenită (ediţie bilingvă româno-spaniolă), Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2012; antologie, traduceri, note şi prefaţă de Dinu Flămând. Autorul – considerat unul dintre cei mai importanţi poeţi spanioli contemporani – şi-a lansat această ediţie a volumului, anul trecut, la Librăria Book Corner din Cluj, fiind prezenţi cu acea ocazie, printre mulţi alţii, traducătorul, criticul Ion Pop, poeţii Adrian Popescu şi Ştefan Manasia şi editorul volumului Vasile G. Dâncu. Despre poet, din prefaţa lui Dinu Flămând intitulată Un poet al suferinţei: „Antonio Gamoneda face parte din familia acelor foarte puţini poeţi ai durerii care, în veacul trecut, au ajuns să se întoarcă «împotriva» poeziei, când ea şi-a arătat limitele pentru percepţia tragicului. (…)”. Întrebându-se care ar putea fi mesajul creaţiei lui Ganomeda, D. Flămând scrie: „Mesajul? Poate fi unul singur, de o verticală demnitate: bătrâneţea şi apropierea sfârşitului vin spre tine cu acest nealterabil dar al lucidităţii”. Şi poemul ales (probabil) de editori pentru coperta IV: „Ard cele dispărute. Deja ardeau/ în ţeasta mamei mele. Iar mai devreme,/ adevărul arsese pârjolind şi arsese,/ de asemenea, gândirea mea. Iar acum,/ pasiunea mea este indiferenţa. // Ascult/ dinţii invizibili muşcând din lemn” (Ard cele dispărute). ■ Victor Becheanu, O lume...sucită!, Ed. Silvania, Zalău, 2012. Volumul cuprinde: epigrame, madrigale, proză scurtă (reportaj, schiţă, foileton, pamflet) şi versuri. Cele mai multe dintre texte au fost publicate în ziare şi reviste la care autorul a fost corespondent sau colaborator (de multe ori a semnat cu pseudonimul Veronica Buchet, anagrama numelui său). Din Prefaţă: „Lucrările au fost inspirate din realităţile vieţii trăite şi cunoscute de autor, precum şi din mărturisirile unor oameni. Orice asemănare dintre eroii operei şi persoane cunoscute este absolut întâmplătoare. Epigramele aruncă o viziune satirică, sarcastică asupra evenimentelor social-politice şi economice din România pe o perioadă de mai bine de jumătate de veac (Fief electoral – „Fiefu-n care tu te mişti / E compus din fripturişti: /Escroci, lacomi şi lingăi, /Gogomani şi nătărăi”). Titlul O lume...sucită! se ascunde, sub formă de metaforă, în fiecare dintre subtitluri, indiferent de specia literară în care se încadrează”. ■ Irina Petraş şi-a lansat sâmbătă, 20 aprilie a.c., volumul Moartea la purtător. Stări şi cuvinte, Ed. ASE, Bucureşti, 2012, Colecţia „Migrene”. Din prefaţa cărţii: „Aş fi vrut să scriu o carte despre moarte. Paginile ce urmează sunt impregnate până la destrămare de această dorinţă. Aşa deschideam primul volum din Ştiinţa morţii, apărut la Editura Dacia în 1995. Vorbind despre cel de‑al doilea volum, apărut la Paralela 45, în 2001, spuneam, plănuind o a treia încercare: Dacă voi simţi nevoia să încep tot cu «aş fi vrut să scriu o carte despre moarte» va însemna că încă n‑a venit vremea s‑o întâlnesc şi să tac adânc despre ea... Moartea la purtător vrea, din nou, să fie cartea despre moarte. Se numeşte astfel fiindcă acest titlu acoperă foarte bine «pariul» meu pe muritudine. Am inventat termenul muritudine (finitudine doar l‑am nuanţat!) fiindcă am dorit un cuvânt care să numească faptul‑de‑a‑fi‑muritor. Moarte înseamnă şi stare complementară vieţii, dar şi actul de a muri, ceasul morţii. Mortalitate nu‑l pot desprinde de sensul statistic. Muritudine vrea să însemne complexitatea destinului de muritor. (…)”. (D.H.) ■ Tomul recent apărut, conţinând 327 de pagini, poartă un generic foarte bine cunoscut în lumea literară: Discobolul, Revistă de Cultură, având girul Directorului de Onoare – Ion Pop. Colectivul redacţional este în continuare condus de reputatul poet şi eseist Aurel Pantea, responsabil, în plus, al acestui triplu număr de ianuarie, februarie, martie (181-182-183)/ 2013. Cuprinsul acestui nou număr păstrează formatul sobru şi accesibil, în acelaşi timp, nu doar literaţilor, rubricile fiind subordonate clasificării vremelnice a autorilor. Poezia (rubrică „sacrificată” benefic, prin segmentare în întregul cuprins al numărului) oferă lectorului creaţii ale poeţilor Mircea Stâncel, Dorina Brânduşa Landén, Eugen Evu, Daniel Dăian, Diana Corcan, Ştefan Ciobanu, Irimie Străuţ, Ioan Vasiu, Viorel Şerban, Teofil Răchiţeanu – La aniversară - 70), Virgil Todeasă. Cunoscut nouă, poetul Lucian Perţa este prezent şi aici cu o parodie după creaţia lui Aurel Pantea, în vreme ce criticul literar Alexandru Cistelecan îşi pune semnătura sub câteva pagini de istorie literară la rubrica Simpathii. Sub genericul Plonjeuri, Ovidiu Pecican continuă „Istoria culturii române în direcţii, tendinţe şi şcoli” (3), Proza (beletristică) îşi oferă paginile scriitorilor Paul Tumanian, Cristian Robu-Corcan, Cornel Cotuţiu, Viorel Tăutan şi Gligor Haşa (La aniversară - 75). Următoarele semnături: Aurel Pantea, Monica Grosu, Ironim Muntean, Dana Sala, Ion Buzaşi, Vistian Goia, Camelia-Meda Mijea, Ştefan Vlăduţescu, Silviu Mihăilă, Anda Ionaş, Gabriel Petric şi Sonia Elvireanu le întâlnim în cadrul rubricii Cărţi, Cronici, Autori. Mihaela Opre şi Diana Oancea Morar sunt cuprinse în subordinea rubricii Incursiuni în imaginar. O adevărată atracţie, substanţial consistentă rubrică, intitulată Teme la alegere, se oferă excelentului istoric literar şi poet Ion Pop, precum şi cunoscuţilor Iulian Boldea, Ioan I. Nistor, Liana Cristea, Diana Tocaciu, Cristina Sava şi Ionuţ Buda. Rubrica Piaţa cărţilor este onorată de Mircea Stâncel. Poetul francez Léon-Paul Fargue este prezentat şi îi sunt traduse poeme de către Corina şi George Holobâcă în cuprinsul rubricii Traduttore-Traditore. Iar semnăturile domnilor Ironim Muntean şi George L. Nimigeanu le întâlnim sub genericul Memoriale şi jurnale. Etc. Începând cu acest număr triplu al revistei, este iniţiată o nouă rubrică: Dialoguri cu scriitori contemporani, avându-l ca invitat pe prozatorul Radu Aldulescu. ■ A apărut numărul 1, Ianuarie – Aprilie 2013, al Revistei de literatură şi artă BLAJUL, fondată în anul 1934, Serie nouă, Anul VI (VIII), având ca Director onorific † Claudiu, Episcop al Curiei Arhiepiscopiei Majore, Director Ion Brad şi Redactor şef Ion Buzaşi, Secretar general de redacţie Ion Moldovan, Responsabil de număr Diana Tocaciu. Din Cuprinsul acestui număr: Editorial Emoţii de primăvară, semnat Ion Brad, CENTENAR Radu Brateş în viziunea lui Ion Brad şi a lui Ion Buzaşi; Aniversări literare: Eugen Simion – 80, Ion Buzaşi – 70 şi Monica Anton – 70; Eseu purtând semnătura Anei Comşa; Poezie sub semnătura lui Titus Vîjeu; Accente – Viaţa ca o „purtată” a fetelor de la Căpâlna, de † Claudiu (despre Prea Sfinţia Sa am scris în revista „Caiete Silvane” în urmă cu vreo câţiva ani, oraşul Jibou fiind localitatea unde a parcurs în mod exemplar etapele învăţământului preuniversitar şi în care locuiesc părinţii săi, Georgeta-Irina şi Iustin Pop, profesori de română pensionari); d-na prof. Viorica Lascu semnează tableta-eseu „Arheologie lingvistică” în cuprinsul rubricii Mult e dulce. Sub semnăturile Irinei Cristina Mărginean, Alexandra Viorica Dulău, Cristina Constantinescu, Elena Moldovan şi Diana Tocaciu sunt derulate cuprinsurile celorlalte rubrici. Interferenţe, Teatru, Civica, Recenzii. ■ Cafeneaua literară continuă asaltul asupra zidurilor eternităţii, avându-l strateg pe Virgil Diaconu, poet şi eseist remarcabil, aşa cum se întâmplă cu orice revistă de cultură eficient administrată (vezi, de pildă, „Caiete Silvane” şi colectivul ei redacţional, având la „pupitru” pe talentatul jurnalist-poet Daniel Săuca). Numărul 4/ 123/ 2013, este prefaţat încă de pe copertă de zâmbetul echivoc (bonom-ironic) al poetei Aura Christi care, sub citatul generic: „O mare naţiune din punct de vedere literar” şi... „dictatura vedetelor cu papion?”, atrage atenţia subtil-ironic potenţialilor cumpărători de carte: „Cărţile noastre pot fi găsite în librăriile de calitate din ţară. Vă invităm să nu le căutaţi în Librăriile Humanitas”. Urmează un pamflet sui generis, destinatarii fiind Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu, Horia Roman Patapievici şi Mircea Cărtărescu. Aflăm cu mare tristeţe şi compasiune că, în 25 martie a.c., a încetat să bată inima unui mare intelectual contemporan, Daniela Tomescu, director al Editurii Libra, coautoare, împreună cu soţul ei, Ion Tomescu, a Asociaţiei Publicaţiilor Literare şi a Editurilor din România (APLER), precum şi a Asociaţiei Revistelor şi Publicaţiilor Europene (ARPE). Dumnezeu s-o odihnească! Continuându-şi Ancheta în ceeace priveşte Postmodernismul poetic. Revista oferă spaţiul răspunsurilor originale prin diversitate. Recent Lauriatul Distincţiei Naţionale „Mihai Eminescu”, poetul Nicolae Prelipceanu apreciază că „A scrie înseamnă a pleca puţin, sau Dacă nu-i poezie, degeaba-i postmodernă”, în timp ce Lucian Mănăilescu remarcă uşor ironic: „Probabil că românul s-a născut postmodernist, deci trebuie să fie foarte mulţi poeţi de acest fel....” Clubul Cafeneaua literară, nr. 83, este rezervat Aniversării celor 60 de ani de la naşterea poetului Daniel Corbu, sărbătorit de Virgil Diaconu, Nicolae Dabija, Nicolae Sava, Lucian Gruia, Mioara Bahna şi Petruţ Pârvescu. „În poezie trebuie să te dai ca într-un scrânciob sau Literatura nu va dispărea niciodată” afirmă Alex. Ştefănescu la pagina 21, iar Paul Aretzu îl readuce în atenţie pe poetul „uitat” Virgil Carianopol. Statornică prezenţa doamnei Denisa Popescu şi a domnilor Gheorghe Grigurcu, Adrian Dinu Rachieru, Radu Voinescu, Ştefan Ion Ghilimescu, Ion Beldeanu, Ion Pantelie, Adrian Simeanu. (V.T.) ■ Revista de reconstituiri culturale „Dacia literară”, ajunsă la nr.116-117 (5-6/2013), se deschide cu reproducerea unui tablou în ulei al pictorului Constantin Agafiţei, cu titlul „Junimea”, reprezentând societatea ieşeană, aşa cum îşi ţinea şedinţele în casa lui Titu Maiorescu. Toţi membrii celebrei societăţi sunt adunaţi în jurul lui Mihai Eminescu, care citeşte un poem. Reproducerea e însoţită de un „text regăsit”, de Aurel Leon, extras din ziarul „Opinia” din 27 februarie 1938, unde autorul comenta cu patos secvenţa picturală, emoţionantă, din istoria Iaşului cultural. Prima fascicolă a revistei, intitulată „De-ale Junimii”, mai cuprinde articole şi eseuri pe teme eminesciene, precum şi bune pagini cu caracter memorialistic. „Scene contimporane” este al doilea compartiment al revistei, care are în frunte o „arhivă lirică”. De data aceasta ea conţine un superb poem religios de Radu Gyr, cu titlul „Vizita”. Tot aici remarcăm patru interviuri sub genericul „chestionar cu accente ludice”, un proiect de durată al lui Lucian Vasiliu (redactor-şef), care, în intenţia autorului, se va transforma într-o carte. El adresează, deja de câteva numere, 12 întrebări, aceleaşi, unor personalităţi ale scrisului contemporan, iar răspunsurile sunt, adesea, fermecătoare. Secţiunea a treia, „Clepsidre. Mousaion”, întruneşte alte semnături de prestigiu, de la Andrei Brezianu („Mărturii despre exilul românesc - interviu”) şi Luca Piţu, la Liviu Grăsoiu ori Florin Faifer. În ansamblu, un nou număr al „Daciei literare” de ţinută intelectuală şi grafică, ce face cinste Muzeului Literaturii Române din Iaşi, în calitatea sa de editor. (V.M.)