Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Malaxorul de aprilie

Malaxorul de aprilie

Aprilie 2013

■ Ştefan Doru Dăncuş, Eliberarea, Ed. Singur, Târgovişte, 2012. Din Pagina zero a autorului: „Ceea ce ţii acum în mână nu este literatură, filozofie, eseu ori ficţiune - ci o metodă de tratament a ochilor obturaţi şi urechilor surde. Ai devenit insensibil la apelurile tot mai disperate ale omului din tine: aceste pagini sunt menite să-ţi zguduie întreaga încrengătură de principii după care ţi-ai dus viaţa până acum, să te trezească din somnul opac în care te-au înfăşurat cei 2000 de ani de nereuşite. Citeşte: vei alege singur de partea cui vei trece, deoarece pe muchie de cuţit nu mai e timp şi nu mai e permis să stai”. Să mai cităm acest „diagnostic” necruţător al autorului aplicat oamenilor acestui veac: „Treieraţi între materialismul feroce şi spiritualitatea de paradă, oamenii au devenit o biată masă de manevră de care profită şi enoriaşii banului, şi filfizonii «integrării în Absolut», în «Marele Spirit Universal» sau în celelalte «entităţi» axate pe destrămarea conştiinţelor”. Din păcate, cum s-a tot reconfirmat în alte cazuri, e de aşteptat ca nici strigătul acestei cărţi de excepţie să nu se audă mai bine decât glasul Celui care strigă în pustie. ■ Vali Niţu, Propriu-mi carusel, Ed. Singur, Târgovişte, 2013. „Personal, lecturarea acestui volum m-a dus cu gândul la Cântarea Cântărilor, dar una scrisă cu mijloace moderne de comunicare şi extrasă din memoria afectivă a omului contemporan. (…) Propriu-mi carusel este un fel de întoarcere la valoarea primară a relaţiilor umane din care deseori, elementul civilizator lipseşte, umanitatea fiind aplicată pe alte coordonate ale manifestării. Vali Niţu nu se sfieşte să folosească detalii ce pot părea naive dar care, pentru un cititor învederat, sunt necesare complexului de sentimente creat tocmai pentru a descifra «eternul feminin». Este vorba despre un «etern feminin» personal, oferindu-ni-l ca pe un cadou, dar şi ca pe o avertizare. Un etern avertisment, dacă pot spune aşa, ale cărui ecouri sunt tot mai stinse: salvaţi-vă iubirea!” (Ştefan Doru Dăncuş). Pe lângă acest volum de proză, Vali Niţu a mai publicat în acest an două volume de poeme, ambele la Ed. TipoMoldova: culoarea timpului topit şi cana stropului de vin. ■ Tribuna, Nr. 253, 16-31 martie 2013. Din Cuprins: Revista revistelor culturale (Ioan-Pavel Azap); Constantin Noica şi utopia de la Păltiniş (Mircea Arman); Noica despre arheul istoric întrupat de Mircea Eliade (Isabela Vasiliu-Scraba); Între noicolatrie şi noicofobie. Bornele recuperării critice a textului nicasian (Dorin Popescu); I. Negoiţescu - inedit. Paternitatea unui eseu insolit (Dan Damaschin); Tablou de adevăruri privitor la un număr determinat de contemporani (I. Negoiţescu); Ştefan Manasia, în Viaţa ca o piatră, scrie despre volumul lui Nuţu Roşca, Supravieţuitorul; Vasile Gogea, în „Sfinxul” din Bădăcin, scrie despre volumul preotului Cristian Borz, Monografia satului Bădăcin şi a familiei Maniu (Editura Caiete Silvane, Zalău, 2012): „(…) O spun dintru început: cartea nu e folositoare doar pentru locuitorii acestui vechi domeniu nobiliar românesc, al cărui «patron» este incontestabil Iuliu Maniu (…), dar este de neomis atunci când, oricine şi oriunde, va încerca să «deseneze» o nouă geografie morală a României”. Un număr substanţial, din care mai consemnăm versuri de Dorin Tudoran şi, la rubrica „Proză”, Paul Goma - Bătrânul şi fata. ■ Aurel Pop, Eternitatea prin poezie, Ed. Citadela, Satu Mare, 2012. „Exersat îndeajuns prin câteva volume de poezie, de interviuri cu personalităţi diverse ale culturii şi literaturii actuale şi prin numeroase cronici şi recenzii de carte, risipite prin publicaţii de nivele diferite din ţară şi de peste hotare, harnicul şi pasionatul istoric şi poet sătmărean Aurel Pop ne oferă o carte de poezie locală, demnă de o adevărată carte de vizită a vieţii literare şi culturale de pe meleagurile sătmărene” (Alexandru Zotta). Volumul cuprinde poeme din creaţiile a douăzeci şi opt de poeţi sătmăreni şi, continuă prefaţatorul, „se constituie în primul rând într-un respectuos omagiu adus poeziei şi creatorilor ei, gest de înaltă omenie şi dovadă de profund şi elevat spirit civic. Izvorâtă din astfel de mobiluri, cartea este şi o dovadă de interes şi pasiune pentru poezie, întrunind însă şi o incontestabilă valoare documentară”. ■ Nicolae Băciuţ, Nichita Stănescu - Cu colţul inimii, Ed. Nico, Târgu-Mureş, 2013. Scrie autorul în textul de deschidere (parafrazând pe Joyce şi cel mai cunoscut basm al românilor), „Portret al artistului la tinereţe fără bătrâneţe”: „A fost «o întâmplare a fiinţei mele» întâlnirea cu Nichita Stănescu. O întâmplare pe care am provocat-o, fiindcă atunci credeam că nimic pe lume nu e întâmplător. În egoismul dragului meu de Nichita, am vrut să am un Nichita al meu care, până la urmă, fără să-mi premeditez gândul, a devenit un Nichita înainte şi după Nichita, cel care n-a însoţit timpul real decât o jumătate de veac, rămânând cealaltă parte de timp să se înveşnicească. Acest Nichita, al meu, scris «cu colţul inimii», e reconstituit din felul în care s-a văzut el pe sine, cum a văzut el pe alţii şi cum alţii cred că l-au cunoscut. E un Nichita paradoxal şi imprevizibil, aşa cum a fost el, fără să-şi impună, ieşit din canon”. Şi o mărturisire a lui Nichita despre Eminescu dintr-un interviu luat de autor în 1980: „Eminescu? - e foarte greu să respiri după el, dar în clipa în care el ne-a devenit nouă tuturor respiraţie, va trebui ca noi înşine, la rândul nostru, să fim respiraţia nenăscuţilor. Eminescu este un aer pur, genuin, un aer curat”. ■ Pavel Rătundeanu-Ferghete, Iisus Hristos - dreptul la veşnicie (poeme), Ed. Contrafort, Craiova, 2013. Despre autor aflăm, din Prefaţa lui Lucian Gruia, că s-a născut în localitatea Sâmpetru Almaşului, judeţul Sălaj. „Este un împătimit culegător de folclor. (…) Numai Colindele din Transilvania (Ed. Cuget Românesc) au fost tipărite în patru volume. A mai publicat o culegere de folclor intitulată Ceremonialul înmormântării în zona dealurilor Clujului (Ed. Tradiţii clujene, 2011) şi alta despre înţelepciunea copiilor. (…) Puţin ştiu însă că Pavel Rătundeanu-Ferghete este şi un împătimit versificator, care consumă pasta a 20 de pixuri pe lună. Cele mai multe dintre poeziile sale aparţin genului naiv, creând o atmosferă specifică de basm (…)”. Volumul începe cu Testamentul lui Avram Iancu şi se încheie cu un scurt album foto, realizat de Mircea Câmpeanu, dedicat Colocviilor naţionale de cultură tradiţională - Cluj, 2010. (D.H.) ■ „Nu cred că putem vorbi de o literatură postmodernă”, este citatul-titlu al răspunsului dat de poetul Ioan Vieru la ancheta declanşată în vara anului trecut de Virgil Diaconu în revista pe care o conduce, Cafeneaua literară, al cărei număr 2/ 2013 ne-a parvenit într-una dintre primele zile ale lunii martie. În aceeaşi serie, Paulina Popa afirmă: „Cu siguranţă putem vorbi despre o sincronizare cu modelul american”, iar Florentina Dalian: „Poezia e o stare de graţie. Cum să o faci după «modele»?” Gheorghe Grigurcu prezintă cartea unui „poet uitat”, Ion Buzdugan (Un fiu al Basarabiei), în timp ce Adrian Dinu Rachieru prezintă cititorilor un alt fel de portret al lui Mihail Sadoveanu, oferind astfel o pagină de istorie literară (Sadoveanu, un scriitor „reeducat”?), iar Pavel Aretzu abordează opera omonimului „unui ucenic al Sfântului Apostol Pavel (devenit episcop al Atenei), Dionisie Pseudo-Areopagitul” (O ierarhie a luminii). Radu Voinescu realizează o sinteză a poeticii lui Liviu Ioan Stoiciu (La... ţigănci şi alte poeme). Mioara Bahna despre Munţi şi zile de Mircea Petean şi Arta derivei de Tudor Cristea; Grigore Timoceanu despre Ghemele târziului de Mirela Ispăşoiu; Gheorghe Râncu despre Tinereţea, cătănia, războiu de Gherasim Rusu Togan. Ca de obicei, CLUBUL Cafeneaua literară, nr. 81 oferă paginile centrale unui poet, de această dată - Nicolae Silade. Semnalăm de asemenea prezenţa cărţii străine în comentariul lui Ştefan Ion Ghilimescu (Katherine Mansfield, Vremea liliacului şi a trandafirilor a trecut). Excelente, comme d’habitude, „Ferestrele” Lilianei Rus, dar şi eseul Nicolae Labiş - poetul armoniei tensionate, al lui Ioan N. Roşca. După un fragment de proză datorat Mihaelei Sandu (Obsesia corpului) şi succintele prezentări de carte, semnate de Victor Sterom, numărul se încheie cu Omagiul adresat de pictorul Ion Pintilie confratelui său, pictorul Mircea Bârloiu - la 60 de ani, iar Denisa Popescu adresează aceluiaşi aniversat o Reverenţă...Pe coperta a doua citiţi excelentul poem Închipuirea de... Virgil Diaconu. ■ Revista FAMILIA nu cred că mai are nevoie să fie prezentată iubitorilor de literatură. Simpla ei apariţie la chioşc sau în mâna cuiva este o elocventă prezentare a posesorului. Condusă de un distins om de cultură, poetul Ioan MOLDOVAN, paginile revistei sunt tot atâtea cărţi de vizită pentru semnatarii creaţiilor aparţinând genurilor şi speciilor literare diverse, noi considerând critica şi teoria literară tot produse ale creativităţii de tip cvasi-ştiinţific. Prin urmare, Traian Ştef, Gheorghe Grigurcu, Al. Cistelecan, Daniel Vighi, Luca Piţu, Ion Simuţ, Alexandru Seres, Viorel Mureşan, Dan-Liviu Boeriu, Petru M. Haş, Cornel Munteanu, Alexandru Sfârlea, Minerva Chira, Horia Bădescu, Nicolae Coande, Irina Lucia Mihalca, Ioan F. Pop. Aşadar, a apărut numărul 2 (567), februarie 2013, al revistei lunare de cultură FAMILIA, seria V, anul 49 (149). (V.T.)

Autor: redacţia