Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Malaxorul de ianuarie

Malaxorul de ianuarie

Ianuarie 2012

■ Ion Bledea, Ecouri ale volumului „Vânătoarea de cai”, Ed. Solstiţiu, Satu Mare, 2011. Antologie critică alcătuită de George Vulturescu şi D. Păcuraru, în memoria prozatorului şi gazetarului Ion Bledea, care s-a stins din viaţă, în urma unui tragic accident, la 25 mai 1998. Volumul de povestiri Vânătoarea de cai a apărut la Ed. Cartea Românească, în 1977, autorul primind în acelaşi an Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor. Au scris despre el, în diverse reviste: Nae Antonescu, Vasile Gogea, Laurenţiu Ulici, Radu Ulmeanu, Al. Pintescu, Viorel Sâmpetrean, Radu Ulmeanu, Constantin Stan, George Vulturescu, Gh. Glodeanu, Alexandru Zotta, Ultima secţiune a volumului de faţă cuprinde câteva poeme, povestiri şi fragmente de roman ale autorului şi se încheie cu o evocare a sa scrisă de D. Păcuraru. ■ Mihai Pascaru revine la sfârşitul anului 2011 cu două volume bilingve de versuri, editate în condiţii grafice deosebite: Definiţii/ Definicione (versiune albaneză de Baki Ymeri), Ed. Limes, Cluj-Napoca şi Sentinţe/ Sentences (versiune franceză de Ana-Maria Oprea), Ed. Dacia XXI. Majoritatea poemelor incluse în aceste volume au apărut în volumul Grămadă ordonată (2009), pe care l-am semnalat anul trecut şi din care am citat cu acel prilej câteva „definiţii”. Mai rămâne ca şi cititorii celor două limbi în care au fost traduse să se bucure de „definiţiile” şi „sentinţele” lui Mihai Pascaru… ■ Mihaela Arhip, (I)reversibil, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2011. Volumul e un fel de jurnal liric, titlurile poemelor fiind date calendaristice din cursul anilor 2010 şi 2011. Moto-ul volumului este un citat din Platon: „Timpul este imaginea mobilă a eternităţii imobile”. Autoarea a fost inspirată în alegerea titlului volumului: într-adevăr, obiectiv vorbind, timpul este ireversibil, dar, subiectiv, el se arată reversibil, „recuperabil”, „imobilizat” prin actul creator. „Port pe tălpi toate gândurile/ pe care le-am călcat în picioare/ de-a lungul timpului // Şi nu mă pot opri nicăieri. // Mi-e teamă să nu prindă rădăcini” (29 ianuarie). Pe coperta a IV-a găsim această mărturisire a poetei: „De fiecare dată când încep să scriu/ o carte,/ trăiesc un sentiment straniu,/ de parcă aş redacta la nesfârşit/ testamentul unui condamnat la viaţă”. Mihaela Arhip a debutat cu volumul Frânturi de suflet (Ed. Axa, Botoşani, 2002), pentru care a primit Premiul Editurii „Dionysos” din Kastellaun (Germania) pentru debut editorial. ■ Cristina Onofre, Templierii lucrurilor simple, Ed. Universităţii din Piteşti, 2011. Majoritatea poemelor din acest volum sunt „portrete” ale unor reprezentanţi ai mai multor meserii, câteva dintre ele dispărute sau pe cale de dispariţie, cel puţin în Europa occidentală modernă. Pentru cititorii Caietelor Silvane am ales poemul Ziditor de fântâni: „O fântână liberă,/ o apă care tremura uşor/ la vederea oricărui chip,/ fie pasăre,/ fie aer plutind/ sau creangă înflorită./ O linişte vie,/ o linişte de primăvară/ era în apa acestei fântâni,/ o linişte care-nflorea grădini./ Un ziditor de fântâni/ a descoperit-o/ pe când ea/ o apă liberă/ hrănea rădăcinile unei dimineţi,/ ale unui stejar,/ ale unei pajişti sălbatice./ Mâinile lui au zidit/ din piatră un zid/ separând-o de nervurile pământului,/ de fiinţele şi glsurile lui roşiatice,/ dându-i libertatea/ de a avea păsări,/ lumină,/ scuturi de nori/ şi perdele de ploi,/ pe chipul ei mereu azuriu”. Cristina Onofre a mai scris volumele: Pavilionul de ceai (1993); Între vitralii (1994); Poema 'naltei domnişoare (2002); Generalul sau o iarbă înălţată până la cer (2005); Poeme din ţara scaunului cu trei picioare (2007); Autoportrait (2007, ediţie bilingvă franco-italiană). ■ Ioana Negoescu, Jurnal cu tine, o lighioană şi restul lumii, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2011. E vorba de volumul de debut al autoarei, prefaţă de Mihail Gălăţanu şi postfaţă de Lucian Gruia. Pe coperta a IV-a scrie Ana Blandiana: „Nonşalanţa de a da drumul epicii să zburde pe câmpiile poeziei nu diminuează în versurile Ioanei Negoescu lirismul şi sensibilitatea, ci, dimpotrivă, le împrumută o tensiune vibrantă, aproape periculoasă, un sunet ascuţit, alarmant. (…) Prin ospiciul în care se desfăşoară aventura eului liric trece linia despărţitoare dintre viaţă şi moarte, pe care poeta păşeşte, ca pe o sârmă întinsă peste infern. Faptul că această linie e chiar poezia nu o face mai uşor de străbătut”. Pentru cititori, poemul sfârşitul e o petală: „tu vorbeşti ca şi cum ai dansa. laşi cuvintele să se cabreze puţin apoi/ ele se aşează în mine şi îmi stârnesc setea. // tac. dansul tău se scurge tot în pământ. întotdeauna aştept sfârşitul./ un oftat o penumbră./ sfârşitul e o petală. // nu ating nimic. transparenţele mă înspăimântă. şi setea la fel. mi-aş/ dori să existe un fruct uriaş foarte zemos în care să trăim amândoi. ca/ două seminţe care se iubesc înainte de coacere. // pielea mea nu mai are atingere. nu mai are dulce-amar. înfloresc prea/ repede. nu ştiu cum să mă opresc.” ■ Ion Bala, Vise fără somn, Ed. Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2010. Scriitorul Ion Vădan, directorul Editurii Dacia XXI, nota pe coperta a IV-a a volumului: „Ion Bala este proprietarul unor lumi crepusculare descins dintr-un Bacovia târziu ce a asimilat alte arte poetice, ce refuză calofilia şi scrisul frumos, optând pentru o construcţie a poemului centrat pe metafore relevante şi trăiri intense. Măştile poetului sunt puţine pentru că se refuză ceremonialul. Oricât ar părea de ciudat, el este mai degrabă un citadin (biografia lui fiind strâns legată de dealurile Beltiugului şi Ardudului, de câmpia cu pădurile fabuloase din preajma satului, la fel de fabulos, Baba Novac), ce arareori are nostalgia unei culturi şi mitologii rurale”. Din Vise fără somn am ales poemul Nimeni: „Câtă iarbă neagră dogmatică întomnează/ în inimile ce însufleţesc/ derizoriul lumii // Câtă fâlfâire de licurici/ pe măgura mută/ din geografia acestui text sătul/ de oricine/ de orice/ de oricând/ de oriunde // nimeni nu poate cere poetului act/ cum luna răscolitoare îşi scoate capul/ din sutienul iubitei sale”. Acesta este al şaselea volum scris de poetul Ion Bala, celelalte fiind: Firul de plumb (1986); Consoane eleusine (1995); Sinele şi ale nopţi (1998); Abside pentru crini (2000); Vise din celălalt somn (2005). ■ Asociaţia Fiii Satului Meseşenii de Sus a editat în 2011 volumul Căţălul Românesc – 800, apărut şi cu sprijinul Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj. Acesta este al treilea volum cu acest titlu (primul a apărut la Editura Caiete Silvane în 2009), Asociaţia pregătindu-se pentru o mare aniversare în 2013, când localitatea Meseşenii de Sus din judeţul Sălaj va împlini 800 de ani de atestare documentară, cele trei volume putându-se constitui într-o monografie a localităţii. Volumul cuprinde capitolele: Istorie locală, Biserica şi şcoala, Literatură şi folclor, Oameni de seamă ai satului, Cartea neamurilor. Felicitări coordonatoarei volumului, d-na prof. Floare Ţurcaş, şi tuturor celor ce au făcut posibilă apariţia lui. ■ Am primit la redacţie volumul de poezie şi proză Adieri Astrale, autor Alex Vâlcu, apărut la Casa de Editură „Amurg Sentimental”, Bucureşti, 2011, prefaţă Ion Machidon. O scurtă autoprezentare a autorului: născut la 12 octombrie 1949, la Conţeşti, jud. Dâmboviţa. Cochetează cu poezia încă de pe băncile liceului. În 1970 a înfiinţat o formaţie muzicală unde activează şi acum ca instrumentist, specialitatea chitară, fiind chiar atestat. Este membru al Societăţii scriitorilor târgovişteni şi al Ligii scriitorilor din România. Alex Vâlcu a mai scris: Altarul meu (poezie), Târgovişte, Ed. Domino, 2004; Iubeşte viaţa! (poezie), Târgovişte, Ed. Domino, 2005; Un bob de nisip (poezie şi proză scurtă), Târgovişte, Ed. Bibliotheca, 2006; Lunile anului (poezie şi desene de colorat), grafica Luminiţa Vâlcu, Târgovişte, Ed. Bibliotheca, 2007; Lunile anului -reeditare, Bucureşti, Ed. Nicol, 2008; Prietenii mei dragi (poezie şi desene de colorat), grafica Luminiţa Vâlcu. Bucureşti, Ed. Nicol, 2008; Paşi (poezie şi proză scurtă), Piteşti, Ed. Tiparg, 2008. ■ Gazeta Învăţătorilor, Anul II, Nr. 3, iulie-decembrie 2011, revistă de cultură şi educaţie pedagogică din Zalău, editată de Asociaţia Învăţătorilor Sălăjeni. Editorialul este semnat de prof. dr. Teodor Sărăcuţ-Comănescu, redactorul-şef al publicaţiei şi preşedintele executiv al AÎS. Din Cuprins: înv. Morica Niste – Copilăria, de la vis la realitatea şcolară; prof. Emil Trif – Aspecte privind învăţământul din Ardeal în perioada 1760-1918; prof. înv. primar Loredana Negrean – Atitudinea creativă a învăţătorului; înv. Maria Cosma – Exerciţii-joc la limba română; prof. înv. primar Mariana Onaci; prof. înv. primar Rodica Lazăr – Alternativa educaţională step by step; prof. înv. primar Maria Chira – Cartea – fereastră spre lumină. ■ Hepehupa, Nr. 3, 2011, revistă de cultură în limba maghiară, apărută şi cu sprijinul Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, redactor-şef Fejér László. În acest număr semnează: Baráné Barta Erzsébet, Sike Lajos, László László, Máté Bibor János, Lakóné Hegyi Éva, Szilágyi Domokos, Halmosi Sándor, Franz Hodjak, Hajdu Attila, Kiss Lehel, Faludy György, Olasz Valéria, Dénes József, Papp Éva. ■ Argeş, Nr. 12, decembrie 2011, revistă editată de: Consiliul Local Piteşti, Primăria Municipiului Piteşti şi Centrul Cultural Piteşti, redactor-şef Dumitru Augustin Doman. Spicuim din cuprinsul acestui număr: Dumitru Ungureanu – Amintirea scrisului de mână; Nicolae Oprea – Portretul criticului septuagenar; Mihai Rogobete – Pădurea memorială; Liviu Ioan Stoiciu – 2012, anul în care aş putea să scap de toate grijile; Dumitru Augustin Doman – Un poet solar, Ioan Pintea; Mircea Bârsilă – O temă poetică: dansurile macabre; Mircea Handoca – Mircea Eliade – primele încercări literare; Mihail Semenko (1892-1937), poeme în traducerea lui Leo Butnaru; Ioan St. Lazăr – Bucuria lui Dan Ciachir de a fi răsăritean. ■ Cronica, Nr. 12, decembrie 2011, revistă editată de Fundaţia Culturală Cronica şi Biblioteca Judeţeană „Gh. Asachi” Iaşi, cu sprijinul Consiliului Judeţean Iaşi, redactor-şef Valeriu Stancu. Din cuprins: Jean-Patrick Dubrun – Basmul lui Goethe este o adevărată capodoperă a Artei regale (prezentare şi interviu realizate de Bogdan Mihai Mandache); Emilian Marcu – O călătorie prin Ierusalimul Celest; Daniel Corbu – Patriotismul şi postmodernitatea; Mitul universului ficţional; Salonul literar 2011 – poeme semnate de: Arcadie Suceveanu, Constantin Popa, Olimpiu Nuşfelean, Viorel Dinescu, Liviu Pendefunda, Vasile Popa, Paul Aretzu, Traian Mocanu, Nicolae Prelipceanu, Simion Bogdănescu, Ioan Pintea; Ion Vrabie – Conştiinţa istorică şi fuziunea orizonturilor: Hans-Georg Gadamer (II); Leonardo Atudorei – Despre relaţia Dumnezeu-om în cadrul istoriei în opera lui Dumitru Stăniloae (III); PoeMondia – Jacques Rancourt (Canada/Franţa), prezentare şi traduceri de Valeriu Stancu. (D.H.) ■ DISCOBOLUL , Nr.166-167-168, oct.-nov.-dec.2011 / REVISTĂ DE CULTURĂ Editată de Consiliul Judeţean Alba, Consiliul Municipal Alba Iulia şi Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba, APARE SUB EGIDA UNIUNII SCRIITORILOR. / DIRECTOR DE ONOARE: ION POP// Redactor-şef: Aurel PANTEA; Secretar de redacţie: Gabriela CHICIUDEAN; Redactori: Ion BUZAŞI, Ioana CISTELECAN, Cornel NISTEA, Mircea STÂNCEL, Adriana TEODORESCU; Culegere computerizată:Petronela BECA. Actualul număr triplu, apărut în binecunoscutul format A-5, conţinând 320 de pagini protejate de coperte elegante prin simplitatea sobră, este oferit prestigiosului critic literar Alexandru CISTELECAN, la aniversarea celor şase decenii de viaţă, împlinite la data de 2 decembrie. Prilej să-i urăm şi noi, bucuroşi că l-am cunoscut, ani mulţi de-acum înainte în sănătate şi vigoare, sau în graiul sălăjan „d’igan şi citov”! (Al Cistelecan a fost, după absolvirea studiilor universitare, profesor la Şcoala Generală din Cehu Silvaniei (1974-1975)). Între paginile 16 – 100 îi sunt dedicate, într-un autentic Elogiu, gânduri /rânduri de către Ion Pop, bine-cunoscutul ctitor al Echinox-ului Clujean şi îndrumător de talente, Gheorghe Gricurcu, Nicolae Prelipceanu, Ion Buzaşi, Adrian Popescu, Vasile Dan, Radu Mareş, Ion Moldovan şi alţi prieteni ai distinsului sărbătorit. De remarcat, în bogatul conţinut al revistei, grupajele de versuri semnate de Ion CRISTOFOR, Ioan Radu VĂCĂRESCU şi Nicolae DOBRA, proza excentricului scriitor polivalent Alexandru JURCAN,, precum şi cronicile de întâmpinare ale lui Mircea STÂNCEL, Cornel NISTEA, Ion BUZAŞI etc. ■ CAFENEAUA LITERARĂ, Nr.12 / 107, decembrie 2011, continuă să abordeze cu seriozitate şi spirit critic actul artistic încă din prima pagină-copertă: „Prima Gală a Poeziei Româneşti – aproape un eşec”. Apoi „Aforisme” de Gheorghe Grigurcu, Relecturi semnate de Adrian Dinu Răchieru (Damian Ureche – „Spectacolul privirii”), Cabinetul de stampe, rubrica lui Ştefan Ion Ghilimescu („Nichifor Crainic şi programul statului etnocratic”), Lector: semnături ale Ştefaniei Mincu („Arcadie Suceveanu: Cafeneaua nevermore”), Ion Beldeanu („Gheorghe Grigurcu se destăinuie”), Silviu Guga („Valeriu Marius Ciungan:-Oameni în pardesie”), Mioarei Bahna („Elegii de pe strada mea – Florin Dochia), Virgil Diaconu („O epopee a credinţei sau Poezia neoptzecistă a unui optzecist”), Octavian Mihalcea („Existenţa luminii”), Radu Cange („În alt tărâm”), Cornel Stancu („Un Pan la curţile poeziei”), Al.D.Funduianu („Mihai Eminescu – eseuri deschise”) Excelente poemele în proză ale poetului de aleasă expresie Virgil DIACONU, precum şi grupajul Ceciliei MOLDOVAN. ■ În condiţii editoriale remarcabile, a apărut la Editura Prier din Drobeta Turnu Severin, sub egida Asociaţiei Creştin Umanitare „Ars Vivat” din Ulmeni, Maramureş, antologia de poeme aparţinând pitorescului, villonescuilui poet „născut, iar nu făcut” Vasile MORAR, sub titlul „ DUMNEZEU CÂTE UN PIC”. Ampla prefaţă este semnată de antologatoarea ediţiei, Ileana ROMAN. Tehnoredactarea şi machetarea grafică aparţine Ramonei Alina CODIŢĂ. Pe manşeta primei coperte sunt reproduse cele zece cărţi antologate, iar pe manşeta copertei a doua este inserată o notă biografică succintă a poetului, care zâmbeşte bonom şi senin (sau invers) pe copertă. Citez la întâmplare prima strofă a unui poem, din „locul unde s-a deschis cartea”: Binecuvântează Doamne degetele mele/ pentru toate rănile câte se vor deschide/ pentru cele de lut pentru cele de piatră/ ori pentru marginile celor lichide” (Degetul pe rană). (V.T.)

Autor: Daniel HOBLEA, Viorel TĂUTAN