Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Malaxorul cu scoici, seminţe, suspecţi şi alte reviste

Octombrie 2011

■ La Editura Dacia XXI, în colecţia „Romanele istoriei”, a apărut recent o nouă carte semnată de scriitorul sălăjean Ion Piţoiu – Dragomir: „Coroana de spini”, carte apărută în colaborare cu Primăria comunei Celaru, locul de naştere al scriitorului. Academicianul Gh. Păun scrie despre această carte: „…parcă ne-ar fi prezentate structurile colorate ale unui vitraliu, lăsându-ne pe noi să-l recompunem în întregul lui, cu detaliile prinse în fraze – cuvânt, lăsate singure pe rând, invitându-l pe cititor să completeze restul rândului şi scenei, chiar dacă frazele devin literar – memorabile”. După cum se ştie, Ion Piţoiu – Dragomir a publicat mai multe cărţi de poezie şi proză. Vi le reamintim aici pe cele de proză: „Fântâna cu flăcări” (proză scurtă), „Cupa lui Socrate”, „Hai – Ta”, „Amanţii”, „Doar 7611”, „Fracul de lut” (romane). Ion Piţoiu – Dragomir este membru al Cenaclului literar „Silvania” şi al Uniunii Scriitorilor din România. ■ Anul 2011 pare unul fast pentru scriitorul (pictorul, maestrul bucătar, tăticul, pietrarul, organizatorul de manifestări culturale) Flavius Lucăcel. Nu cu mult timp în urmă, una după cealaltă, i-au fost publicate două cărţi de teatru: „Trecătoarea pisicii” (Ed. Limes) şi „Scoici pe nisipul fierbinte” (Ed. Dacia XXI, în colaborare cu Primăria comunei Benesat). Felix Nicolau: „Prea subtil ca să se erijeze în moralist, Flavius Lucăcel este un dramaturg care nu derapează înspre accesorii sau virtuozităţi. Foarte bine strânse, piesele lui pot enerva prin dispunerea intrigii ca parabolă politică cu minime ingrediente absurde şi suprarealiste. Totuşi, cât de bine ne prinde un teatru implicat, tăios şi inteligent!” Mircea Ghiţulescu: „În «Scoici pe nisipul fierbinte», tinerii petrec mai bine decât părinţii lor, sunt nişte hedonişti. Dar să nu bagi de seamă jalea din care se trag este o gravă eroare. Peste tot aceeaşi viaţă copiată după realitate, aceeaşi existenţă trăită de alţii cu mult înainte, ca în piesele lui Mazilu”. Flavius Lucăcel s-a născut la 26 august 1968 în Aluniş, judeţul Sălaj. A debutat cu poezie, în 1992, în revista „Tribuna”, iar cu teatru în 2006 prin volumul „Trilogia spaţiului închis”. În 2010 a primit Premiul „Radu Stanca” al filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România pentru cartea anului, „Ceai de fluturi/Butterfly Tea”. ■ La Chişinău s-a desfăşurat, în perioada 31 august-3 septembrie 2011, a XX-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte, organizat de Biblioteca Naţională a Republicii Moldova în colaborare cu Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova, Primăria Municipiului Chişinău, Direcţia Cultură Chişinău, Societatea Bibliofililor „Paul Mihail”, Comisia Naţională a Republicii Moldova pentru UNESCO, Uniunea Scriitorilor din Moldova, Uniunea Artiştilor Plastici din Moldova, Uniunea Teatrală din Moldova, Liga Bibliotecarilor din Republica Moldova, Biblioteca Naţională a României şi Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Asachi” Iaşi. Au participat peste 300 de edituri din 17 ţări. La invitaţia ICR Chişinău a fost prezentă şi editura Eikon din Cluj-Napoca, aceasta primind premiul pentru cea mai bună colecţie – „Theologia Socialis”. De asemenea, teologul clujean Radu Preda, coordonatorul acestei colecţii, fost premiat, la categoria „Eseu”, pentru cartea Revenirea lui Dumnezeu (Ed. Eikon, 2011). Editura clujeană a donat peste 100 de cărţi Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova. (D.S.) ■ Monica Patriche, seminţe de piatră – graines en pierre, Ed. Brumar, Timişoara, 2011, colecţia „Poeţi români contemporani”, volum tradus în franceză de Florentina-Mădălina Tudor. Autoarea a mai scris două volume de versuri: Dar de nuntă (2007) şi Ascultând plânsul chitarei (2009). După părerea lui Al. Cistelecan, ea a făcut „salturi spectaculoase” de la aceste prime două volume la cel de faţă. „Fondul religios (…) – scrie el – nu se pierde nici aici, dar el e estompat într-o cultură a ceremoniei evocative şi imaginative, trecut în imanenţa unei reverii nostalgice. O undă din Kavafis parcă a stimulat cristalizarea febrelor şi procesarea lor în rituri melancolice, de epic inefabil”. În acelaşi sens, Paul Aretzu consideră că, prin acest volum, „poezia Monicăi Patriche îşi conturează tot mai convingător identitatea. (…) Discursul este de o limpezime distinctă, fixând o caligrafie fină, în căutarea imponderabilităţii. (…) Conţinând şi un difuz bacovianism, lirica sa este preocupăată, în principal, de atingerea unei mistici a cuvântului”. Şi pentru că simbolul pietrei domină acest volum, vom cita poemul Trezirea pietrei: „Unele pietre nu se pot trezi:/ zeul lor doarme somnoros între ape,/ fanta lor de lumină nu taie platoşa lor;/ mâna lor stă închisă, degetele - încleştate/ pe genunchii de piatră. // Salcia plânge, dar urechile îngropate/ nu o aud./ Cad peste ele copacii, colţurile lunii/ învelite în gânduri, armate de ace/ de lumină ce descos de pe pietre:/ apa râului, umbra salciei. // Şi pielea lor de piatră/ se întinde brusc ca o mantie/ învelind tăcerea aceasta/ definitivă”. ■Vasile şi Cristina Bele, Gheorghe şi Ramona Ursan, Florica Jurasko, Silvia Tămăşan – născută în zodia cântecului. Amintiri din viaţa artistică, Ed. Eurotip, Baia Mare, 2011. Este vorba de un volum aniversar, dedicat interpretei de muzică populară Silvia Tămăşan, care conţine mărturii, articole în presă, texte de cântece interpretate de ea, amintiri, evocări. Silvia Tămăşan s-a născut la 21 februarie 1946, în localitatea Cliţ, comuna Băbeni, judeţul Sălaj, din 1966 stabilindu-se în Baia Mare, unde s-a şi căsătorit. „Deşi Silvia Tămăşan vine dintr-o altă zonă folclorică, Cliţ-Sălaj, pentru noi maramureşenii, mari iubitori de cântec autentic, acest fapt a fost o binecuvântare şi o bucurie. Ea vine şi rotunjeşte întregul, prin cântecul şi costumul popular” (Ioan Vele). Alături de alcătuitorii volumului şi de iubitorii muzicii populare, îi urăm şi noi La mulţi ani doamnei Silvia Tămăşan, împliniri şi multă putere de muncă! Şi transmitem mai departe un îndemn al domniei sale: „Dacă te vei întâlni cu cântecul popular, să-l iubeşti, căci şi el îţi va răspunde înmiit, cu dragoste…” ■Tribuna, nr. 216, 1-15 sept. 2011. În acest număr, Ion Pop scrie editorialul: „Arizona”, un loc al memoriei vii; la secţiunea „Comentarii”, Irina Petraş scrie despre poetul Ioan Es. Pop – „Biblia” mahmură sau despre circuitul vieţii în poem, o cronică la cel mai recent volum al său, Unelte de dormit (Cartea Românească, Bucureşti, 2011). La secţiunea „Imprimatur”, Ovidiu Pecican ne propune Poezia ca eshatologie, un text despre poezia Martei Petreu. La rubirca „Emoticon” găsim un fragment din viitorul volum Eşicher, Lia Faur în dialog cu Şerban Foarţă. La secţiunea „poezia” avem un debut – Raluca Soreanu. La „dezbateri & idei”: Sergiu Gherghina – Distanţarea graduală; Ana Ionesei – Avatarurile unei triade: Friedrich Nietzsche, Lou Andreas-Salomé, Paul Rée; Nicolae Turcan – Maxima philosophia: Hegel, sentimentul religios şi raţiunea. La rubrica „Clujul interbelic”, Petre Poantă scrie despre Euforia începutului. La secţiunea „film”, Paul Azap îşi continuă O anamneză necesară (II). Şi multe alte texte interesante, demne de citit şi meditat… ■ Steaua, nr. 8/ 2011, număr din care spicuim: Felix Nicolau – Redefinirea canonului în literature română contemporană; Interviuri cu Daniel Bănulescu, Nicolae Coande şi Robert Şerban; Ovidiu Pecican – Culianu după douăzeci de ani; Revoluţia pe înţelesul copiilor (texte de Paul Cernat¸ Adrian Dohotaru, Bianca Burţa-Cernat, Viviana Muşa, Ştefan Manasia, Constantin Vică, Andreea Răsuceanu; Florin Balotescu – Gellu Naum şi integritatea poetică; Nicolae Mareş – Ultimele rapoarte diplomatice de la Vichy semnate de Eugen Mihăescu; Alexandra Georgescu – Literatura emigrantă; Elena Butuşină – Poezii româno-maghiare; Două poeme de Aurel Rău; Ruxandra Cesereanu – Moartea romanului, moartea cititorului? ■ Obiectiv Cultural, nr. 9/ 2011. Din sumar: Interviu cu Radu Aldulescu realizat de Cristian Robu-Corcan şi Liviu G. Stan – „Cultura fără spirit e moarte curată”; Pornind de la Kolakovski cu Vladimir Tismăneanu, interviu de Cristian Robu-Corcan; Ovidiu Pecican – Romanul. Când… „Nu recurge la nimic”; Radu Aldulescu – Încotro te trage aţa (fragment din romanul Îngerul încălecat, în curs de apariţie la Ed. Cartea Românească). ■ Argeş, nr. 8 (350)/ 2011. Din acest număr semnalăm: Luca Piţu – Hermeneutica Magistra Vitae ; Liviu Ioan Stoiciu – La Casa Scriitorilor din Neptun. Era să mă înec; Poezie de Daniel Corbu şi George Vulturescu; Magda Ursache – Nesfârşitele trepte ale lecturii; Adrian Alui Gheorghe în dialog cu Părintele Iustin Pârvu; Leonid Dragomir – O întâlnire exemplară: Al. Th. Ionescu şi Mihai Şora; în traducerea lui Leo Butnaru, un grupaj de versuri al poetei Vera Pavlova (Federaţia Rusă/ SUA), din care cităm: „Deşi ştiu/ că nu există/ moarte/ încă nu ştiu/ cum să-i anunţ/ despre asta/ pe cei morţi”. (D.H.) ■ Un poet din generaţia vârstnică,΄60, aproape uitat, şi de cititori, şi de critică. Pe nedrept. Ca în atâtea alte cazuri. Ovidiu Genaru a fost, în deceniul satanic 1980-1989, muzeograf la Casa memorială George Bacovia din Bacău. Acum este singurul care îşi aduce aminte că la 4 septembrie, acest an, s-au rotunjit 130 de ani de la naşterea lui Bacovia. O face într-un magistral poem, publicat în numărul 37 al revistei România literară. Dramatică hologramă a poeziei şi poetului în aceste timpuri. Poemul se intitulează Suspect. Iată finalul, care ne absolvă de comentarii: acest palid cetăţean se întorcea acasă numai noaptea, / trăgea perdelele / şi la lumina lămpii arzânde, / scria şi scria îngrozitor de puţin, aproape nimic, / un detaliu al nimicului, o lipsă de scris, o destructurare, / un plâns îngropat într-un mâl de carbon încât / suntem nevoiţi să-nvăţăm să citim cum moartea / păşeşte tiptil pe vârfuri. / Acest / palid oarecare vasiliu / Care se ascundea sub identitatea falsă, derutantă, mai puţin cunoscută / de george bacovia/ Un şarlatan vizionar, / un suspect. (V. M.) ■ La Editura „Şcoala noastră” din Zalău a apărut volumul „Obiective turistice naturale şi antropice în nord-estul judeţului Sălaj”, coordonat de profesorii Medve Aurel (Năpradea), Daroczi Iosif şi Coste Gheorghe (Jibou). Ei au fost sprijiniţi în demersul lor publicistic de profesorii Laviniu Ardelean (Bălan), Traian Ciurean (Zalha), Ioan Cîmpean (Benesat), Maria Conţiş (Poiana Blenchii), Dana Cozma (Bălan), Alina Creţ (Someş Odorhei), Maria David (Surduc), Ioan Dângă (Surduc), Rodica Ioana Lazăr (Hida), Liviu Andrei Mihuţ (Poiana Blenchii), Teodora Mureşan (Rus), Traian Năprădean (Benesat), Iuliana Noje (Gârbou), Floarea Pop (Gârbou), Ioan Pop (Şimişna), Mirela Racolţa (Ileanda), Maria Reghina Rus (Lozna), Mădălina Ioana Rus (Surduc), Marinela Rusta (Bălan), Dănuţ-Viorel Sur (Hida), Marta Susiu (Creaca), Augustin Şomcutean (Gâlgău), Valeria Trif (Letca), Dorin Trif (Năpradea), Mada Valer (Poiana Blenchii), Gadiel Zaharie (Creaca), învăţătorii Nicolae Drule (Someş Odorhei), Marius-Sergiu Ghiurco (Someş Odorhei), Camelia Mihuş (Ileanda), Niculina Sabadîş (Năpradea), inginerul Popan Gavril (Ileanda), bibliotecara Farcaş Voichiţa-Valeria (Lozna), precum şi mulţi alţii, nenominalizaţi, în special din Jibou. Cartea prezintă principalele atracţii turistice de pe cursul râului Someş şi văile principalilor afluenţi, din oraşul Jibou şi comunele Benesat, Băbeni, Bălan, Creaca, Cristolţ, Gâlgău, Gârbou, Hida, Ileanda, Letca, Lozna, Năpradea, Poiana Blenchii, Rus, Someş Odorhei, Surduc, Şimişna şi Zalha. Autorii argumentează: „Potenţialul turistic al părţii de nord-est a judeţului Sălaj este unul de excepţie. Beneficiind de diverse şi spectaculoase forme de relief, îmbinate armonios pe întreg teritoriul, înzestrat cu elemente de floră şi faună bogată, cu mai multe obiective turistice balneare, cu numeroase monumente istorice, de artă şi arhitectură, această parte a judeţului Sălaj poate fi inclusă între ariile de convergenţă turistică ale ţării. Zestrea celor 68 de biserici de lemn i-a adus Sălajului renumele de „judeţ al bisericilor de lemn”. Dintre acestea 35 se află în zona studiată de noi, la care se adaugă încă 5 strămutate din diverse motive în alte judeţe. Bisericile de lemn din Borza, Brebi (1759), Racâş (sec. XVIII), Brusturi, Creaca, Prodăneşti (1730), Jac, Agrij, Letca, Purcăreţ, Şoimuşeni (sec. XVI), Baica şi Vădurele sunt incluse în lista monumentelor de interes naţional, fiind considerate obiective cu valoare de patrimoniu. Dintre elementele fondului turistic natural de mare atracţie amintim rezervaţiile naturale de interes naţional Grădina Zmeilor de la Gâlgău Almaşului, Poiana cu Narcise de la Racâs, Calcarele de la Rona, Stanii Cliţului etc.” (G.-D.G.) ■ Preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, a declarat recent, într-o conferinţă că, deşi România se află pe locuri codaşe în statisticile mondiale în ceea ce priveşte cercetarea ştiinţifică, acest lucru nu are ca şi cauză lipsa de calitate a specialiştilor din ţara noastră, România fiind unul dintre marii exportatori de specialişti către SUA. „Cu regret trebuie să spunem că deşi există centre de excelenţă în România care sunt foarte productive şi remarcabile pe plan internaţional, performanţa generală este cam modestă şi ne situăm pe locuri cam codaşe în privinţa publicaţiilor şi brevetelor înregistrate. Deci, este necesară o creştere rapidă a performanţei ştiinţifice, de până la zece ori pentru integrarea României în aria de cercetare europeană”, a spus preşedintele Academiei Române, citat de Agerpres.

Autor: Daniel SĂUCA, Daniel HOBLEA, GYORFI - DEAK Gyorgy, Viorel MURESAN