Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Malaxorul in deplasare

Malaxorul in deplasare

Noiembrie 2010

 La Casa EMKE din Zalău a avut loc, in 20 octombrie a.c., o nouă intalnire in cadrul celei de-a XIV-a ediţii a Sărbătorii Strugurilor, tradiţionala manifestare organizată de Asociaţia Pro Zilah şi UDMR Zalău, anul acesta şi cu sprijinul Centrului de Cultură şi Artă al judeţului Sălaj. Pentru inceput a fost prezentată colecţia Corbul Alb, colecţie ce reuneşte publicişti maghiari din Romania, care in cursul activităţii lor de ziarişti au trecut pragul beletristicii, publicand poezii, nuvele, eseuri in reviste literare din Romania şi din alte ţări. Grupul Corbul Alb, conform propriei prezentări, mai are un numitor comun: sunt adepţii convieţuirii constructive intre naţiunile Europei Unite, viziunile lor fiind convertite in publicistică zilnică de calitate, dar şi in creaţii pur literare. Una dintre cărţile prezentate se intitulează Noi/ Mi (Editura Vilghrnv) şi oferă, in limba romană, texte, articole, creaţii semnate de Attila Ambrus (publicist, redactor şef la săptămanalul Brassi Lapok/ Foi braşovene), Jnos Balzs (redactor la TVR, studioul din Bucureşti), Istvn Mihly (redactor emisiuni la Radio Cluj), Csaba Szab (redactor la TVR, studioul din Cluj, fondatorul Grupului Corbul Alb), Ilona Simon (fost redactor la Fiatal Frum/ Forumul de Tineret) şi Attila Tamsi (redactor la săptămanalulul Bnyavideki j Sz/ Cuvantul Băimărean). In partea a doua a intalnirii a fost marcată, printr-o expoziţie foto şi un film documentar, implinirea a 20 de ani de la infrăţirea oraşelor Zalău şi Szentendre, din Ungaria. A luat cuvantul şi Maholnyi Pl, preşedintele Asociaţiei Izbgi Barti Kr din Szentendre, unul dintre cei care au avut o contribuţie importantă la buna colaborare dintre cele două oraşe.  Revista de cultură Familia de la Oradea instituţie a Consiliului Judeţean Bihor - a avut, in perioada 21-22 octombrie a.c., triplu motiv de sărbătoare: s-au implinit 145 de ani de la fondarea, de către Iosif Vulcan, a revistei; 45 de ani de la apariţia, sub direcţia lui Alexandru Andriţoiu, a seriei a V-a a revistei şi 20 de ani de cand au loc la Oradea Zilele revistei Familia, sub conducerea redactorului şef Ioan Moldovan. Deschiderea festivă a celei de-a 20-a ediţii a Zilelor revistei Familia s-a desfăşurat in sala mare a Primăriei Oradea, ocazie cu care, după un preambul muzical şi prezentarea cuvintelor de salut ale revistelor prezente, scriitorul Gheorghe Grigurcu fost redactor, colaborator permanent al Familiei a primit din partea Primăriei o Diplomă de Excelenţă. Deschiderea festivă l-a avut in prim-plan in continuare pe Gheorghe Grigurcu, care a prezentat o evocare, Familia mea, şi a susţinut un recital poetic. Au citit poeme şi poeţi invitaţi la sărbătoare, cel mai aplaudat fiind citit de Gheorghe Mocuţa, destul de probabil datorită (din cauza?) personajului principal, actualul şef al statului. Revista de cultură Caiete Silvane, revistă editată de Centrul de Cultură şi Artă al judeţului Sălaj, sub egida Consiliului Judeţean Sălaj, a Consiliului Local şi Primăriei municipiului Zalău, a fost prezentă la sărbătoarea culturală de la Oradea prin subsemnatul şi scriitorii Viorel Mureşan şi Viorel Tăutan. Ne-am adus contribuţia prin participarea la Colocviul Ce mai inseamnă astăzi o revistă de cultură, prin prezentarea revistei noastre şi a cărţilor noastre, precum şi prin lectură publică din creaţiile proprii. Să mai amintim doar revistele reprezentate la ediţia a XX-a a Zilelor revistei Familia: Viaţa Romanească (Bucureşti); Tribuna (Cluj); Echinox (Cluj); Steaua (Cluj); Antiteze (Piatra Neamţ); Mişcarea literară (Bistriţa); Acolada (Satu Mare); Poesis (Satu Mare); Poesis Internaţional (Satu Mare); Argeş (Piteşti); Discobolul (Alba Iulia); Orizont (Timişoara); Cenaclul de la Păltiniş (Sibiu); Euphorion (Sibiu); Arca (Arad); Transilvania (Sibiu) şi Caiete Silvane (Zalău).  La Editura Dacia XXI din Cluj Napoca, in colecţia Scriitorii la ei acasă, a apărut, in colaborare cu Primăria comunei Valcău de Jos, volumul Poemele poemului nescriS de Ioan F. Pop. Autorul s-a născut in 4 ianuarie 1959, in Valcău de Sus, judeţul Sălaj. Face şcoala primară in satul Fizeş, comuna Sig şi Liceul de Filologie istorie la Oradea. Este licenţiat in Teologie Istorie la Universitatea Babeş Bolyai, Cluj Napoca, unde obţine şi masteratul şi doctoratul (in filosofie). A făcut stagii de cercetare la Roma şi Paris. Actualmente este muzeograf la Muzeul Memorial Iosif Vulcan, fiind, pentru o vreme, şi cadru universitar la Universitatea din Oradea. Cărţi publicate: Pedale de hartie (Dacia, 1994); PoemeşinimiC (Dacia, 1996); Poeme de sedus realitateA (Dacia, 2000); Sfantul Augustin morfologia unei paradigme (Dacia, 2009); Jurnal aproape inchipuit (Dacia, 2009). Este prezent cu poeme, texte literare, studii şi eseuri in reviste de cultură importante. Figurează in mai multe antologii de poezie. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania. Ion Vădan: Pentru Ioan F. Pop, poet şi eseist, scrisul este forma deplină a existenţei, provocand taina scrierii ca pe o desluşire in faţa morţii. Textele sale sunt mărturia unei arte poetice moderne, in care mărturisirea este nu doar o modalitate autoscopică, ci şi o formă a comprehensiunii prin comunicare, deşi se ajunge la experienţe ultime, in care tăcerea, nespusul, nimicul, decodifică misterele fiinţei, in straturi ce plonjează in inefabil.  La Editura Napoca Star din Cluj Napoca a apărut o nouă carte semnată de prof. Teodor Buhăţel, Neamul Bohăţelenilor in căutarea obarşiei heraldice. Prof. univ. dr. Teodor Buhăţel, doctor in ştiinţe medical-veterinare, fost dascăl la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj Napoca, s-a născut la 22 februarie 1930 in satul Glodul Someşului din judeţul Sălaj, al cărui cetăţean de onoare este. Despre cartea menţionată, prof. univ. dr. Mircea Vaida Voevod a notat: Este desigur o imprejurare fastă pentru un sat de frunte din cuprinsul transilvan Glodul Someşului şi pentru cei iviţi in lume dintr-o astfel de vatră străbună, ca un intelectual de aleasă conştiinţă de neam să-şi dedice o seamă de ani laborioşi, Poveşti despre Locul şi Oamenii Locului acestuia. Iar prof. univ. dr. Constantin Mustaţă a remarcat că Nici acum, in preajma schimbării prefixului, pentru a opta oară, nu s-a astampărat prof. univ. dr. Teodor Buhăţel. De vreun deceniu işi caută rădăcinile, printr-o cercetare profundă, pentru un lăsămant care să străbată veacurile. Şi, slavă Domnului, rezultatul a fost pe măsura efortului. Rădăcinile regăsite trebuiau ştiute. O familie de romani, care a dat Ardealului şi Romaniei, pagini interesante de istorie. O familie redută de la periferia Cetăţii Ciceului, care a participat, sub Matei Corvin, Ştefan cel Mare sau Petru Rareş, la bătăliile pentru apărarea creştinătăţii. In anul 2007, la Editura Caiete Silvane, Teodor Buhăţel a publicat cartea Glodul Someşului - Vatră de convieţuire milenară (Aspecte istorico-monografice). D. SĂUCA

Autor: D. SĂUCA