Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Malaxorul cu reviste, cărţi şi fructe de pădure

Malaxorul cu reviste, cărţi şi fructe de pădure

August 2010

■ Poetul Viorel Mureşan revine pe cea mai inaltă scenă a poeziei romaneşti cu Buchetul de platină, volum apărut de curand la Editura Eikon din Cluj Napoca. Apariţie editorială de excepţie, noua carte a poetului stabilit in centrul lumii de la Surduc, judeţul Sălaj, beneficiază de desenele inspirate ale lui Marcel Lupşe, cunoscutul artist plastic transilvănean. Buchetul de platină, carte compusă din trei grupaje Numeşte muzica ochilor, Cartea arsă şi 33 de armonii mici (poeme haiku) , ne dezvăluie, parcă, un Viorel Mureşan mai melancolic decat in precedentele opuri lirice, moartea, iubirea, singurătatea, bătraneţea devenind astfel prilej cand de metaforă apăsată ori lină, cand de incursiuni ludice ori intertextuale, toate insă aranjate in deja cunoscutele sale sertare metafizice. Cu siguranţă, Viorel Mureşan este unul dintre puţinii poeţi romani contemporani care sparg metafora, care merg dincolo de ea, programat, asumat. Iată un exemplu despre rasul metafizic al poetului, in poemul Vin şi momente cand nu-ţi mai poţi stăpani rasul: vantul era ţinut in carlige de piatră/cand am inceput această plimbare// tu şi eu/aceeaşi culoare ca anul trecut/printre pătratele de la casa cu şerpi// soarele şi gandurile coboară o colină/din ochiul inchis// vin şi momente cand/nu ne mai putem stăpani rasul// moartea inaintează spre noi ca un felinar afumat// o mană ieşind dintr-o carte/să scuture singură o batistă/un timp. Cartea Buchetul de platină urmează să fie lansată in această toamnă.. Poetul Viorel Mureşan, stabilit la Surduc, este profesor de limba şi literatura romană la Jibou de zeci de ani, actualmente la Liceul Teoretic Ion Agarbiceanu. S-a născut la 1 aprilie 1953 in Vicea Maramureş. Absolvent, in 1979, al Facultăţii de Filologie din Cluj Napoca, secţia romană rusă. Intre anii 1975 1979 a frecventat cenaclul şi revista Echinox devenind membru al redacţiei şi, implicit, al grupării echinoxiste. A publicat aici pagini de poezie, eseu, traduceri. A colaborat, vreme de peste trei decenii, la importante reviste literare din ţară. Este colaborator permanent şi al revistei Caiete Silvane, revista de cultură a Sălajului. Cărţi publicate: poezie Scrisori din muzeul pendulelor (Albatros, 1982); Biblioteca de os (Dacia, 1991); Pietrele nimicului (Dacia, 1995); Ramele nordului (Dacia, 1998); Lumina absentă (Paralela 45, 2000); Ceremonia ruinelor (Dacia, 2003); Sambăta lucrurilor (Limes, 2006, antologie de autor); critică literară Leonid Dimov monografie (in colaborare cu Traian Ştef), Aula, 2000. ■ La Editura Limes din Cluj Napoca a apărut recent o nouă carte de teatru semnată de sălăjeanul Flavius Lucăcel, Tutungeria. Cartea cuprinde piesele Tutungeria şi Chiuveta (piesă publicată şi in revista Caiete Silvane). Coperta şi ilustraţiile sunt realizate de Matei Lszl, versiunea in limba engleză de Mădălina Cadariu, iar prefaţa este semnată de criticul Mircea Ghiţulescu. Dramele lui Flavius Lucăcel nu seamănă intre ele, ceea ce inseamnă că este capabil să se transforme tot timpul, să se reinventeze, cum o face, de data aceasta, in Tutungeria, o secvenţă cu accentuat caracter personal despre revoluţia furată. (...) istoria politică recentă este o preocupare constantă pentru Flavius Lucăcel. Deşi nu poate fi vinovat cu nimic, el işi asumă vina comunismului ca şi acum ar fi contribuit la făurirea lui. Pentru firile responsabile nu este nicio diferenţă intre a făuri şi a asista, intre făptaş şi martor iar Flavius Lucăcel este una dintre aceste firi responsabile. Pană acum, Chiuveta este cea mai consistentă expresie dramatică a nevoii de a fi vinovat, care este un alt nume al responsabilităţii, a notat Mircea Ghiţulescu. Flavius Lucăcel a fost premiat cum s-a menţionat şi in revista noastră in cursul acestui an de Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor cu premiul Cartea anului la categoria teatru pentru volumul Ceai de fluturi, apărut anul trecut la Editura Limes. F. Lucăcel s-a născut in 26 august 1968, la Cehu Silvaniei, judeţul Sălaj. Intre anii 1990 1992, a activat in Cenaclul literar Dedalus din Baia Mare. A debutat cu teatru in revista Thalia din Cluj Napoca (1993). Revista Caiete Silvane i-a găzduit mai multe piese de teatru (2007, 2008, 2009). Cărţi publicate: 2006 Trilogia spaţiului inchis, Editura Eikon, Cluj Napoca; ,,Marţianul Telemah, Editura Eikon, 2008, Piesa Anului 2008 la Clubul Dramaturgilor Bucureşti; ,,Ceai de fluturi/ Butterfly Tea, Editura Limes 2009, Cluj Napoca şi acum Tutungeria/ The Tobacconists (Limes, 2010). ■ Revista de cultură Argeş, editată de către Centrul Cultural al Municipiului Piteşti, a organizat, in 16 iulie 2010, la Sala Ars Nova de la Casa Cărţii Piteşti, festivitatea de acordare a premiilor revistei pe anul 2009. Un criteriu stabilit incă din 2004 este acela că premianţii au fost selectaţi dintre cei care au semnat in paginile revistei in anul anterior. S-au decernat: Premiul Opera Omnia - Mihai Şora; Premiul pentru proză - Varujan Vosganian; Premiul pentru poezie - Marian Drăghici; Premiul pentru eseu - Leonid Dragomir; Premiul pentru dialog intercultural - Dan Arsenie; Premiul pentru critică literară: Al. Th. Ionescu (postum); Premiul pentru publicistică culturală - Irina Georgescu. Din 2004, am mai acordat premii unor personalităţi de prestigiu ale culturii din diverse domenii, cum ar fi: Constantin Bălăceanu-Stolnici, Mircea Barsilă, Gh. Pantelie, Ion Focşa, Ion Gh. Vrăneanţu, Radu Carneci, Radu Aldulescu, Ion Pantilie, Luminiţa Borta, Luca Piţu, Gheorghe Izbăşescu, Gheorghe Păun, Mircea Diaconu, Robert Turcescu, Paul Goma, Liviu Ioan Stoiciu, Bogdan Suceavă, Mariana Şenilă-Vasiliu, Tudor Gheorghe, Flori Stănescu, Şerban Foarţă, Coniţa Lena, Magda Ursache, Ileana Iordache-Streinu, Mircea Handoca, Nichita Danilov, Nicolae Oprea, Petru Pistol, Alexandru Tomescu, Gabriel Stănescu ş.a. (Jean Dumitraşcu, redactor-şef al revistei ,,Argeş) ■ La Şimleu Silvaniei a apărut cartea Să nu uităm... scrisă de Dionisie Oros. Proza ce dă titlul volumului, cu puternice accente autobiografice, a apărut in revista Caiete Silvane in octombrie 2006. Cartea este completată de consideraţii ale autorului despre Biserica Greco-Catolică, despre moştenirile spirituale ale Zonei Şimleului, din care face parte şi Bădăcinul lui Iuliu Maniu şi despre situaţia (generală) actuală a ţării. ■ A apărut nr. 2/2010 al revistei trimestriale de cultură in limba maghiară Hepehupa. Din sumar: un articol al academicianului Egyed kos despre Szchenyi Istvn şi revoluţia de la 1848 din Transilvania; scurte biobibliografii ale unor sălăjeni maghiari de seamă realizate de Bdis Ottilia; versuri de Cristian Contraş, Daniel Hoblea, Kiss Lehel, Lakatos Mihly, Marcel Lucaciu, Viorel Mureşan şi George Vulturescu, din volumul Primăvara poeziei - 10, lansat cu ocazia festivalului cu acelaşi nume de la Zalău; criticul Szab Attila despre artistul plastic Katona Gyrgy; In memoriam Major Mikls. Revista de cultură a Sălajului Hepehupa apare din 2002 editată de Color Print Zalău, cu sprijinul Consiliului Judeţean Sălaj, Centrului Culturii Tradiţionale Sălaj şi al Fundaţiei Communitas. Redactor sef: Fejr Lszl, secretar de redactie: Szőke Anna. ■ Am primit excelentul volum al poetului George Achim, Dulceţuri din fructe tarzii de pădure, Ed. Brumar, 2010, cu o postfaţă de Ion Pop, cinci tălmăciri in limba germană de Hans Dama şi ilustraţii de Valer Sasu. Ion Pop: Intitulandu-şi cartea Dulceţuri din fructe tarzii de pădure, autorul ei a găsit o formulă sugestivă pentru procentul de sentimentalism nostalgic care-i marchează poemele, dar şi pentru ambiguitatea ce-i caracterizează reveriile recuperatoare şi de regenerare a sensibilităţii proprii, adică asociind himericul şi senzorialul frust, livrescul cu faptul trăit, intr-o subtilă regie a discursului exersată incă de la debut, cu acel suras postmodern despre care vorbea odată Radu G. Ţeposu, cand comenta noile varste ale poeziei romaneşti. ■ Interesant articolul lui Radu Cernătescu, Sadoveanu şi Francmasoneria, din Orizont, iulie 2010: Tot aici (in Franţa), familia lui Pangal (trecut in Orientul Etern la 1948) va primi o pensie viageră din partea statului francez. Ea nu se poate insă compara nici pe de parte cu fabuloasele onoruri cu care a fost copleşit Sadoveanu, cel pe care semnatarul acestor randuri continuă să-l creadă unul dintre autorii morali ai scoaterii Romaniei din zona de interes a Lumii Libere. ■ Salutăm şi noi apariţia revistei Poesis Internaţional, revistă editată de Centrul Multicultural Poesis, director Dumitru Păcuraru, redactor-şef Claudiu Komartin. Din editorialul lui D. Păcuraru, Nu cred in reviste, dar mi-e teamă de ele, am reţinut: Revista POESIS, condusă de George Vulturescu, a implinit de curand 20 de ani, dimpreună cu alte surate de-ale sale sale, mai mult sau mai puţin prestigioase. După atata amar de vreme ne despărţim. Dar mergem, totuşi, impreună. Bătrana Poesis rămane in carmuirea prietenului nostru, in vreme ce POESIS-ul zis internaţional urmează să fie realizat de un grup de mai tineri scriitori Claudiu Komartin, Felix Nicolau, Robert Şerban, secţia romană, ca să zicem aşa. Secţia maghiară. Secţia maghiară: Balsz F. Attila, Francois Brda, Karcsonyi Zsolt, Veres Istvn, urmand ca echipa să se mai intărească din mers. Din colectivul redacţional mai fac parte subsemnatul Dumitru Păcuraru şi Ion Mureşan. Noi ne-am rezervat dreptul de nu face mare lucru. Să muncească cei mai tineri, cum de altfel se intamplă şi la reviste mai cu moţ. Cam acesta ar fi programul. Direcţia urmează să o dea redactorii. Vant bun!... ■ La Editura RAO din Bucureşti a apărut de curand a 25-a carte semnată de scriitorul sălăjean Ion Piţoiu Dragomir: romanul Fracul de lut. De acelaşi autor, proză, au mai apărut Fantana cu flăcări (proză scurtă) şi romanele Coroana cu spini, Cupa lui Socrate, Hai Ta, Amanţii şi Doar 7611! Volume de poeme : In răs-cruci, Ana - TEME in cantec, In-crinări, La-crima lui Moromete, Tur-nul de viespi, Prin-soare cu şoimii, Ful-ger de irişi, Scor- pioni de cleştar, Panoplia lui Nero, Sanger albastru, Dresorul de spini, Pergole pe fulger, Fire de mare şal. Ion Piţoiu Dragomir este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania. ■ Tribuna, nr. 190, 1 15 august 2010. Interviu cu Dorina Lazăr: Actorilor tineri le lipseşte entuziasmul, dorinţa de a se perfecţiona. Multora le lipseşte patima pentru această meserie. Am auzit o tanără actriţă plangandu-se că joacă mult, că nu caştigă in raport direct proporţional cu cantitatea pe care o joacă, că alţii nu joacă şi caştigă mai mult. Nu mi se pare normal. Sigur, ai nevoie de bani pentru a trăi. Dar avere nu o să faci niciodată din profesia asta. Oare Sandra Bullcok, cu o avere de 56 de milioane de dolari, acumulată in doar un an, este actriţă?... ■ Felicitări şi din partea noastră, revistei Dunărea de Jos din Galaţi, la apariţia a 100 de numere ale seriei noi! La cat mai multe diguri culturale! ■ In FP Romania, iulie-august 2010, Sorin Adam Matei publică textul Declaraţia de independenţă intelectuală, in care, spre final, afirmă: Ce propun Idolii forului, in locul enciclopedismului şi elitismului cultural? Un lucru simplu: aducerea in prim-planul conversaţiei politice şi sociale a specialiştilor, a unei veritabile clase de mijloc a spiritului. Aceasta trebuie să militeze pentru descentralizarea nu numai a administraţiei şi politicii. Ei trebuie să propună o declaraţie de independenţă intelectuală, similară cu aceea a Statelor Unite, care să proclame dreptul specialiştilor de a se exprima liber şi fără teamă in arena publică, de a propune noi idei, de a le critica pe cele vechi şi de a nu accepta idei de-a gata numai pentru că vin de la persoane care pretind rolul de elite pe baza unui talmeş-balmeş de lecturi acumulate amator intre două apariţii la televizor. Vast program! Mai ales că avem o vastă experienţă in privinţa celor cinşpe mii de specialişti!... Daniel SĂUCA

Autor: Daniel SĂUCA